Peste 4.600 de lucrători extracomunitari în județul Iași: reguli noi de angajare și o platformă digitală dedicată

Guvernul a adoptat noi reglementări care modifică substanțial modul de recrutare și angajare a cetățenilor străini în România. Pachetul legislativ introduce o platformă digitală unică, impune restricții bazate pe o listă a ocupațiilor deficitare și înăsprește condițiile pentru agențiile de plasare, într-un context în care patronatele reclamă un deficit cronic de personal, iar Ministerul Muncii a redus contingentul de muncitori străini pentru anul 2026. În județul Iași, peste 4.600 de cetățeni extracomunitari dețin în prezent drept de ședere valabil.

O componentă centrală a noilor reglementări este lansarea platformei WorkinRomania.gov.ro, menită să digitalizeze și să eficientizeze procedurile birocratice. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că platforma va gestiona „într-un flux electronic unitar, procedurile privind angajarea cetățenilor din state terțe”.

„Cererile și documentele pot fi transmise online, stadiul fiecărei solicitări poate fi urmărit în timp real, iar notificările și actele administrative sunt comunicate direct prin contul utilizatorului”, a explicat Predoiu. El a precizat că sistemul, dezvoltat de MAI, este conectat la instituțiile implicate pentru a asigura trasabilitatea procesului, urmând ca în etapele viitoare să integreze și procedurile privind vizele de lungă ședere și prelungirea dreptului de ședere.

Reguli mai stricte și o piață a muncii reglementată

Pe lângă digitalizare, legislația impune condiții mai severe pentru angajatori și agențiile de recrutare. Astfel, companiile angajatoare trebuie să fie înregistrate sau autorizate, iar agențiile de plasare vor fi obligate să constituie garanții financiare. Contractele de muncă vor fi redactate într-o limbă înțeleasă de lucrătorul străin, iar salariile vor fi virate exclusiv prin transfer bancar. De asemenea, au fost înăsprite sancțiunile pentru nerespectarea legislației și regulile privind schimbarea angajatorului.

• Citește și: Piața muncii la extreme în Iași: între iluzia salariului de 4.000 de lei, nevoia de 22.000 de oameni pe A8

O prevedere esențială este limitarea recrutării, pentru anumite categorii de lucrători, doar la posturile incluse într-o Listă a ocupațiilor deficitare, care urmează să fie actualizată semestrial.

Octavian Văideanu, administratorul Vantora, o companie care a recrutat peste 500 de lucrători asiatici, consideră că legea este „binevenită” pentru că aduce „ordine, transparență și responsabilitate”.

„Prin aceste schimbări, probabil vom trece la o piață mai matură, în care agențiile să respecte cu adevărat regulile și să pună accent pe recrutarea responsabilă, nu doar pe numărul de persoane aduse. Asta înseamnă verificarea reală a experienței, organizarea unor teste practice și evaluarea candidaților direct în țările de proveniență, la fața locului”, a declarat Văideanu.

Totuși, antreprenorul are rezerve față de Lista ocupațiilor deficitare, argumentând că o abordare unitară la nivel național ar putea fi neadecvată. „Piața muncii se schimbă foarte repede, iar necesarul de personal diferă de la o regiune la alta și de la o companie la alta. O ocupație care nu este considerată deficitară la nivel național poate fi foarte greu de acoperit într-un anumit județ sau într-un anumit sector. De aceea, consider că această listă ar trebui să fie orientativă și flexibilă, nu o barieră care să blocheze automat recrutarea”, a subliniat administratorul Vantora.

Reducerea contingentului național și criticile aduse Ministerului Muncii

Noile reguli sunt implementate în contextul în care Guvernul a stabilit pentru anul 2026 un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România, o reducere față de contingentul de 100.000 alocat în anii anteriori. Această decizie a generat critici din partea mediului de afaceri, care solicitase o majorare la 150.000, invocând un necesar de peste 200.000 de angajați.

Deputatul Alexandru Muraru a depus o interpelare adresată Ministerului Muncii, argumentând că reducerea contingentului este o „măsură populistă” care „plasează România într-un dezavantaj competitiv uriaș față de statele concurente”. El a subliniat că justificarea Ministerului, conform căreia măsura ar facilita angajarea persoanelor disponibilizate din sectorul public, este „nerealistă”, adăugând că este puțin probabil ca un funcționar public să accepte un loc de muncă plătit cu salariul minim în domenii precum construcțiile sau agricultura.

• Citește și: Cum a ajuns un imigrant din Sri Lanka să se simtă acasă în Iași: povestea lui Damian, ospătarul care a ales Europa, a renunțat la vechile obiceiuri și a devenit parte dintr-un oraș în transformare

În răspunsul formulat, Ministerul Muncii a precizat că decizia de stabilire a contingentului s-a bazat pe datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Conform acestor date, în perioada ianuarie-august 2025 au fost declarate vacante 407.501 locuri de muncă, dintre care 258.203 în mod repetat, „din cauză că nu s-au putut ocupa”. Ministerul menționează că motivele neocupării includ „locurile de muncă necorespunzătoare din punct de vedere al așteptărilor angajatorilor”, dar și „condiții de muncă precare” sau „salarii nesatisfăcătoare” respinse de candidații români.

Ministerul Muncii susține că politica actuală vizează, printre altele, „găsirea unor soluții pentru acoperirea deficitului de forță de muncă reprezintă una din prioritățile Guvernului României”, prioritizând stimularea forței de muncă interne prin programe de mobilitate, prime de instalare și subvenționarea locurilor de muncă pentru categorii defavorizate. Documentul guvernamental precizează că, în cazul epuizării contingentului de 90.000, acesta „poate fi suplimentat prin hotărâre a Guvernului”.

Piața muncii în Iași: Peste 4.600 de străini angajați preponderent în construcții și servicii

La nivel local, datele oficiale confirmă o prezență semnificativă a forței de muncă extracomunitare. Conform informațiilor furnizate de Serviciul pentru Imigrări Iași, în luna august 2026 erau înregistrați 4.605 cetățeni străini din afara UE cu drept de ședere valabil.

Interesul companiilor locale pentru recrutarea din state terțe rămâne ridicat. În 2025, autoritățile ieșene au eliberat 3.005 avize de angajare, iar în prima jumătate a anului 2026 numărul a ajuns la 1.738. În prezent, 3.140 de angajatori din județul Iași figurează în evidențe cu cel puțin o cerere depusă pentru obținerea unui aviz de muncă.

Majoritatea muncitorilor provin din state asiatice: Nepal, Republica Moldova, Sri Lanka, Bangladesh, Filipine, India, Pakistan, Vietnam, Uzbekistan și Egipt. Domeniile principale de activitate sunt construcțiile, industria ospitalității (HoReCa), sectorul IT, agricultura, manipularea de mărfuri și transportul rutier de mare tonaj. Serviciul pentru Imigrări Iași a notat, de asemenea, o „creștere impresionantă raportat la anii precedenți” a numărului de lucrători încadrați în domeniul curieratului și al serviciilor de livrare. În perioada 1 ianuarie – 12 august 2026, a fost înregistrat un singur caz de revocare a dreptului de ședere pentru un cetățean extracomunitar.