Președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, a subliniat necesitatea sincronizării fondurilor europene cu capitalul privat în cadrul celei de-a treia ediții a evenimentului Forumul Economic Iași (4-5 iunie 2026). În fața reprezentanților administrației publice, mediului diplomatic și investitorilor, discursul oficialului a vizat stadiul infrastructurii mari, interdependența economică a județelor din regiunea Moldovei și capacitatea instituțională de a absorbi fondurile de dezvoltare disponibile.
Datele statistice prezentate în cadrul reuniunii indică o discrepanță menținută între polul de creștere Iași, care generează un Produs Intern Brut (PIB) local în expansiune, și restul județelor din regiunea de Nord-Est, care înregistrează o dependență ridicată față de bugetul de stat.
În acest context, Costel Alexe a argumentat că atragerea marilor investiții în Moldova depinde de un efort administrativ comun, subliniind că decalajele interne frânează dezvoltarea macro-regională.
„Nu putem vorbi de o Moldovă puternică și dezvoltată, fără un Iași puternic, fără Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui și Botoșani la fel de puternice. Atragerea capitalului privat trebuie să funcționeze în tandem cu fondurile europene. Am depășit etapa promisiunilor, iar acum mediul de afaceri așteaptă execuție bugetară și termene respectate”, a declarat Costel Alexe.
Condiționarea investițiilor private de infrastructura mare
Piața de logistică și producție industrială din estul României este direct proporțională cu gradul de conectivitate rutieră și aeriană. Analizele economice locale arată o reticență a dezvoltatorilor de a deschide unități de producție în absența unor rute rapide pentru transportul de mărfuri spre vestul Europei.
Președintele CJ a detaliat stadiul proiectelor publice majore din județ, prezentându-le drept condiții prealabile obligatorii pentru atragerea corporațiilor.
Pilonii de infrastructură discutați:
- Autostrada A8 (Ungheni – Iași – Târgu Mureș): Principalul coridor rutier necesar pentru scoaterea regiunii din izolare, proiect asumat la nivel guvernamental, dar cu un calendar de execuție presant.
- Terminalul T4 al Aeroportului Iași: Facilitate operațională cu o capacitate de procesare de 3,5 milioane de pasageri anual, esențială pentru turismul de business și mobilitatea forței de muncă.
- Spitalul Regional de Urgență: Obiectiv major de infrastructură medicală, aflat în faza de implementare, care va genera locuri de muncă orizontale pe durata șantierului.
Referitor la decizia investitorilor de a intra pe piața locală, Costel Alexe a punctat că „autostrada A8 și noul terminal al Aeroportului Iași nu sunt simple proiecte de infrastructură. Ele reprezintă garanția directă pentru investitorii străini. Fără această predictibilitate, nu putem convinge nicio corporație să deschidă linii de producție aici. Investițiile publice majore sunt singura ancoră care poate stabiliza capitalul privat în regiunea noastră.”
Oportunitatea logistică transfrontalieră în contextul aderării Republicii Moldova
Pe lângă chestiunile de infrastructură internă, dezbaterile de la Forumul Economic Iași au atins și poziționarea județului în noua arhitectură geopolitică de la granița de est a Uniunii Europene. Județul Iași gestionează un trafic vamal și de tranzit în creștere, generat de statutul Republicii Moldova de țară candidată la UE și de rutele de export ale Ucrainei.
Administrația județeană consideră că această poziționare geografică necesită adaptări rapide, respectiv înființarea de parcuri industriale și simplificarea procedurilor vamale.
„Rolul Iașului s-a modificat fundamental în ultimii ani. Am devenit hub-ul logistic natural pentru efortul de sprijin și viitoarea reconstrucție a Ucrainei, dar și motorul integrării economice pentru Republica Moldova. Această fereastră de oportunitate trebuie capitalizată imediat prin crearea de parcuri industriale la graniță și simplificarea procedurilor vamale pentru antreprenori”, a conchis Costel Alexe.
