Rectificare bugetară: proiectul de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Finanțelor pe 29 octombrie propune 22,2 milioane de lei pentru județul Iași din cele 808,4 milioane repartizate pe județe în anexe, adică 2,74%. Cele 2 miliarde de lei pentru plata datoriilor primăriilor nu au încă o împărțeală pe județe.
Proiectul majorează cu 2,81 miliarde de lei sumele din TVA pentru bugetele locale, din care 2 miliarde pentru restanțele din 30 septembrie 2026 ale primăriilor, ale instituțiilor din subordine și ale spitalelor locale. Rectificarea mai prevede 3,2 miliarde de lei pentru sănătate și 3,4 miliarde pentru pensii, după cum am arătat pe 30 octombrie. Sumele se pot schimba până la adoptarea ordonanței în Guvern.
Ce ia Iașul din rectificare bugetară, capitol cu capitol
Anexele proiectului, publicate pe site-ul ministerului, trec patru sume pentru județul Iași:
- echilibrarea bugetelor locale (4,29 milioane pentru județ, 6,27 milioane pentru comune, orașe și municipii): 10.557.000 de lei
- cheltuieli descentralizate ale comunelor, orașelor și municipiilor: 10.037.000 de lei
- învățământ particular și confesional acreditat: 2.268.000 de lei
- cheltuieli descentralizate ale județului, adică ale Consiliului Județean: minus 688.000 de lei
Totalul pentru Iași este de 22.174.000 de lei.
Ce înseamnă „influențe” în anexele rectificării
Anexele au o coloană numită „total influențe”. În limbajul proiectului, o influență este modificarea pe care rectificarea o aduce sumelor deja prevăzute în bugetul pe 2026. Un număr pozitiv înseamnă bani în plus față de ce avea județul, iar unul negativ înseamnă o diminuare. Cifrele din coloană nu sunt suma totală pe care o primește județul în 2026, ci diferența adusă de rectificare. De aceea Consiliul Județean poate apărea cu minus 688.000 de lei fără să rămână fără bani: banii prevăzuți în buget pentru aceste cheltuieli scad cu această sumă.
Iașul, pe locul 14 din 42 la sumele repartizate
Adunând cele patru anexe, Iașul ajunge pe locul 14 între cele 41 de județe și municipiul București, cu 2,74% din cei 808,4 milioane de lei. În fruntea clasamentului sunt Suceava, cu 46,3 milioane de lei (5,7%), Bacău, cu 35,5 milioane, și Vaslui, cu 33,9 milioane. Clujul are 23,5 milioane, iar Timișul 23,3 milioane, deci puțin peste Iași. Brașovul iese pe minus, cu 10,8 milioane de lei, iar municipiul București cu 3,3 milioane.
Pe capitole, locul diferă mult. La echilibrarea bugetelor locale, județul se află pe locul 4 din 41, după Bacău, Suceava și Dolj, cu 4,1% din cei 257,5 milioane repartizați pe județe. La învățământul particular și confesional e pe locul 5, la cheltuielile descentralizate ale comunelor și orașelor pe locul 9, iar la cele ale județului pe locul 40 din 41.
Consiliul Județean pierde 688.000 de lei la cheltuielile descentralizate
Din 41 de județe, doar Constanța și Iași ies pe minus la cheltuielile descentralizate ale județelor. Iașul pierde 688.000 de lei: Programul pentru școli al României scade cu 7,05 milioane de lei, cea mai mare reducere din țară, urmat de Constanța, cu 6,02 milioane, iar serviciile sociale din protecția copilului cresc cu 6,51 milioane. Nota de fundamentare explică reducerea prin diferența dintre banii rămași neutilizați în ianuarie-iunie și necesarul pentru septembrie-decembrie, după datele comunicate de unitățile administrativ-teritoriale.
Comuna Ciurea apare în două anexe
Pe comune, anexele pentru centrele sociale numesc cinci localități din județ. Ciurea primește 460.000 de lei din cei 865.000 pentru centrele de zi ale copiilor (53%) și 697.000 de lei pentru centrul de adulți cu handicap, singurul din județ cu bani în anexă.
Cele 2 miliarde pentru datorii nu au repartiție pe județe
Cele 2 miliarde de lei se alocă după cereri depuse la finanțele publice până pe 25 noiembrie, iar sumele neutilizate până pe 21 decembrie se retrag. Proiectul permite plata datoriilor către furnizori, a diferenței de preț la energia termică și a compensațiilor pentru transportul public. Cât primește Iașul din cele 2 miliarde se va afla abia după ce primăriile depun cererile. Proiectul nu spune cât au de plată primăriile din județ la 30 septembrie.
Contextul local arată de ce contează banii: în 2025, 53 din cele 98 de primării ale județului nu și-au plătit nici salariile din venituri proprii, adică 54,1%, aproape dublu față de media țării, arată diagnosticul Funky Citizens despre reforma administrativă.
