Grupul parlamentar Uniți pentru România l-a propus oficial pe Victor Ponta pentru funcția de prim-ministru, în cadrul consultărilor de marți, 23 iunie 2026, de la Palatul Cotroceni. Propunerea vine după ce Guvernul Veștea a eșuat în a obține votul de învestire în Parlament, prelungind astfel criza politică și incertitudinea privind direcția economică a țării.
Prin intermediul unui comunicat oficial, grupul parlamentar a explicat că decizia de a-l propune pe Victor Ponta survine în contextul unei „situații economice extrem de delicate”. Printre riscurile menționate de formațiune se numără posibila degradare a ratingului suveran, presiunea asupra cursului valutar și erodarea puterii de cumpărare a populației.
Argumentele oficiale ale grupului:
-
Experiența guvernamentală: Formațiunea subliniază că Victor Ponta „a condus Guvernul în perioade dificile” și cunoaște mecanismele administrației publice și dosarele europene.
-
Capacitatea de a coagula forțe politice: Grupul susține că premierul desemnat are abilitatea de a aduce laolaltă orientări politice diferite pentru a forma o majoritate stabilă.
-
Validarea electorală: Se face trimitere la rezultatul obținut de acesta la ultimele alegeri, indicând susținerea a peste 1,3 milioane de cetățeni.
Răzvan Mirel Chiriță, liderul grupului parlamentar, a declarat că această decizie plasează interesul național deasupra tacticii de partid: „Data trecută, în fața domnului Președinte, am declarat că Uniți pentru România va susține propunerile formulate de Cotroceni pentru deblocarea situației. Am confirmat cuvântul dat și demonstrăm consecvența poziției noastre: punem România pe primul loc, mai presus de orice calcul politic”.
În cadrul aceleiași luări de poziție, Uniți pentru România a dorit să clarifice statutul său pe scena politică, într-un moment în care președintele Nicușor Dan a restricționat accesul partidelor considerate extremiste la consultările pentru formarea guvernului.
Grupul se declară o „forță pro-occidentală fermă” și subliniază că menținerea și consolidarea poziției României în cadrul NATO și al Uniunii Europene rămân „piloni esențiali ai securității naționale și ai dezvoltării economice”. Această nuanță este relevantă în contextul negocierilor parlamentare actuale, unde majoritatea partidelor caută garanții privind stabilitatea direcției externe a țării.
