Florin Boca, președintele PSD Municipiul Iași și unul dintre numele vehiculate pentru funcția de prefect, a recunoscut miercuri, 11 noiembrie, că este asociat în societatea care construiește pe strada Păcurari 71–75 bis. Pe acest șantier, Direcția Județeană pentru Cultură Iași a constatat că s-a săpat și s-a turnat beton înainte de încheierea cercetării arheologice, iar pe 13 octombrie a sesizat Poliția.
Boca a vorbit aproape zece minute, la sediul PSD Iași, în conferința de presă transmisă live pe pagina partidului. A vorbit despre deputatul Alexandru Muraru, despre cum a obținut acesta documentul, despre avocați și despre plângeri penale. Despre betonul turnat peste un sit arheologic necercetat nu a spus nimic. Cuvintele „arheolog”, „beton” și „monument” nu apar deloc în discurs.
Conferința a venit la o zi după comunicatul PNL Iași, în care Alexandru Muraru, deputat și președinte al organizației județene, publica răspunsul oficial al DJC Iași la o cerere de informații de interes public. Documentul, semnat de directorul executiv Bobi Apăvăloaiei, poartă data de 3 noiembrie.
Ce a găsit DJC Iași în groapa de pe Păcurari
La începutul lui octombrie, după mai multe sesizări despre ziduri și un beci distruse, directorul DJC Iași a mers pe șantier. Proiectul, cu locuințe colective, apart-hotel și parcări subterane, are ca beneficiar firma Firsthomefactory SRL. Comisia Zonală a Monumentelor Istorice l-a avizat în octombrie 2025 cu o singură condiție: întâi cercetarea arheologică, apoi concluziile ei integrate în proiect.
Ordinea a fost inversată. Potrivit DJC:
- cercetarea arheologică nu era terminată pe toată suprafața;
- raportul arheologilor nu fusese depus, trimis la minister sau aprobat de Comisia Națională de Arheologie;
- cu toate acestea, s-a săpat groapa pentru prima clădire, s-au forat piloții și s-a turnat o șapă de beton pe fundul gropii;
- în groapă nu se mai păstrau complexele arheologice trecute în documentația avizată.
Mai e o problemă, la fel de concretă. În spatele gropii stau casele-monument de pe strada Păcurari. Malurile trebuiau făcute în pantă de 45 de grade. DJC le-a găsit tăiate aproape vertical, fără nicio măsură care să oprească alunecarea pământului de sub monumente. Pe alocuri, groapa trece de distanța stabilită față de limita lor.
Planul urbanistic aprobat în 2020 fixa distanțele la metru: cel puțin 6 metri față de limita de lângă monumentul lipit de teren, cel puțin 7 metri lângă al doilea și 7,5 metri față de al treilea.
DJC consemnează și un detaliu care joacă în favoarea constructorului. Planșele proiectului arătau intrarea într-un beci lângă monumente. Constructorul și investitorul au declarat că nu au găsit niciun beci, iar arheologa Adriana Miron, care conduce cercetarea, a spus că nu a identificat intrarea și că zona fusese răscolită de intervenții mai vechi.
Pe 13 octombrie, DJC a sesizat Inspectoratul de Poliție Județean Iași pentru distrugerea unor complexe arheologice în timpul săpăturii. Raportul arheologilor a fost depus abia pe 19 octombrie, la șase zile după sesizare. Comisia Națională de Arheologie trebuia să îl analizeze pe 3 noiembrie.
Florin Boca: asociat, beneficiar și deja amendat
Comunicatul PNL spunea că Boca e „legat” de proiect și amintea că, în 2020, printre beneficiarii planului urbanistic se afla o firmă administrată de sora lui. Boca a mers mai departe decât acuzația. A spus despre proiect că este al „unei societăți private, unde eu sunt asociat”.
Apoi a adus, singur, o informație nouă. Șantierul a mai fost controlat, de Garda de Mediu, pentru felul în care a fost gestionat pământul scos din săpătură:
„Eu sunt acolo în calitate de beneficiar, nu sunt eu antreprenorul general. A venit Garda de Mediu, au aplicat o sancțiune. Noi, procedural, vrem să studiem, să vedem dacă lucrurile stau în acest sens. Am achitat sau societatea a achitat deja amenda.”
A mai spus că autorizarea proiectului „s-a întins pe aproape 10 ani de zile”, ca dovadă că a respectat legea. Actele publice încep cu un certificat de urbanism din 8 iulie 2019, adică acum șapte ani și patru luni.
Zece minute despre Muraru, niciun cuvânt despre beton
Cea mai mare parte a discursului a fost despre altceva: cum a ajuns documentul la deputat. „Mi se pare incredibil și uimitor ca un deputat al României să aibă documente administrative legate de un proiect al unei societăți comerciale private, înainte ca oricine sau societatea respectivă să aibă comunicat vreun punct de vedere oficial”, a spus Boca.
Societatea știa de control. Chiar în răspunsul DJC scrie că, la verificarea de pe șantier, constructorul și investitorul au dat declarații, consemnate în document.
Boca a găsit suspect și ritmul: „Joi a trimis solicitarea, marți a primit răspunsul.” Cererea a plecat pe 29 octombrie, răspunsul a venit pe 3 noiembrie, deci în cinci zile. Legea accesului la informațiile de interes public dă instituțiilor zece zile. DJC a răspuns în termen.
Boca a acuzat că Muraru aduce „cu bună știință” informații „trunchiate și neadevărate”. Nu a numit niciuna. Nu a contestat săpătura, piloții, betonul, malurile sau sesizarea la Poliție. A anunțat în schimb că își consultă avocații și că, „dacă se impune”, va face plângeri penale și va cere despăgubiri.
La final a întrebat retoric dacă deputatul ar primi la fel de repede un răspuns despre Filarmonică sau Operă, iar la întrebările jurnaliștilor a spus că Muraru „nu are nicio calitate” ca să se priceapă la urbanism.
Planul din 2020: consilierul a ieșit de la vot, firma a apărut în aceeași zi
Terenul are 7.834 de metri pătrați și se întinde între strada Păcurari și Șoseaua Arcu. Cererea pentru planul urbanistic a fost depusă pe 6 noiembrie 2019 de trei firme, Rodion, Doriași și Rafant Company, plus câteva persoane fizice. Planul le-a dat voie să construiască un ansamblu de locuințe, apart-hotel, birouri și magazine, cu subsol, demisol, parter și patru etaje, până la 17 metri înălțime.
Consiliul Local Iași a aprobat planul pe 28 februarie 2020, cu 17 voturi pentru, niciunul împotrivă și trei abțineri. Hotărârea are o notă de subsol: „Domnul consilier Boca Adrian Florin nu participa la vot”. Consilierul PSD a anunțat atunci că nu ia parte nici la vot, nici la dezbatere.
În aceeași zi, 28 februarie 2020, potrivit datelor ANAF, a fost înregistrată la Iași Firsthomefactory SRL, firma care apare acum, în actele DJC, ca beneficiar al construcției. Bilanțurile depuse la ANAF arată o firmă fără niciun angajat, fără cifră de afaceri în 2023, 2024 și 2025, cu datorii de 2,75 milioane de lei la finalul lui 2025 și cu capitaluri proprii negative de trei ani la rând.
Boca nu a spus în conferință care este societatea în care e asociat. A spus că e acolo „în calitate de beneficiar”. În documentul DJC, beneficiarul se numește Firsthomefactory.
Ce cere Alexandru Muraru
Comunicatul PNL leagă cazul direct de funcția pentru care e vehiculat Boca. Prefectul verifică legalitatea hotărârilor consiliilor locale și le poate ataca în instanță. Prefectura Iași a rămas fără prefect și fără subprefect după ce Guvernul i-a eliberat pe amândoi pe 30 octombrie.
„Întâi torni betonul, apoi lași statul să constate, apoi mizezi pe faptul că nimeni nu mai poate scoate betonul din groapă. Legea are o ordine simplă: arheologul, apoi excavatorul.”
Muraru spune că a cerut explicații Primăriei, Inspectoratului de Stat în Construcții, Poliției și Ministerului Culturii. Cererile lui sunt patru:
- nicio numire la Prefectura Iași până la lămurirea cazului;
- oprirea lucrărilor de lângă monumente, până la consolidarea gropii și decizia Comisiei Naționale de Arheologie;
- publicarea rezultatului analizei din 3 noiembrie;
- Florin Boca să spună public ce legătură au el și familia lui cu șantierul și cu firma care îl construiește.
„Vinovăția o stabilesc anchetatorii. Responsabilitatea politică o stabilim noi, acum”, a scris Muraru.
La ultima cerere, Boca a răspuns pe jumătate: e asociat. Despre Prefectură a spus că PSD „nu are o nominalizare oficială”, dar că speră „să avem un prefect al Partidului Social Democrat”. Întrebat despre planurile urbanistice blocate de patru luni în Consiliul Local, a spus că nu are niciun plan în lucru și niciun interes direct, doar unul „pentru cei ca mine care vor să construiască ceva în Iași”.
Rezultatul analizei Comisiei Naționale de Arheologie din 3 noiembrie nu a fost făcut public. Șapa de beton e deja turnată pe fundul gropii.
