Jurnaliștii publicației Ora de Iași au mers pe străzile din Iași pentru a afla cum se raportează cetățenii la creditele bancare, într-o perioadă marcată de incertitudini economice. Opiniile ieșenilor sunt împărțite, dominând însă un sentiment de reticență generat de nivelul ridicat al dobânzilor și de teama incapacității de plată. În timp ce unii resping categoric ideea unui împrumut, alții îl consideră o necesitate, condiționată însă de o disciplină financiară riguroasă.
Întrebați dacă ar face un împrumut sau dacă l-ar recomanda altora, mulți dintre ieșenii intervievați s-au declarat împotrivă, invocând costurile greu de anticipat. O doamnă a subliniat că evită complet astfel de demersuri din cauza impredictibilității ratelor. „Nu fac împrumuturi pentru că mi se par prea mari dobânzile la bancă și nu sunt constante. Te trezești cu niște valori pe care nu le mai poți duce”, a explicat aceasta.
Femeia a adăugat că are în cercul său de prieteni persoane care au accesat credite și care, ulterior, au întâmpinat dificultăți majore în achitarea datoriilor, după creșterea dobânzilor. „Au fost situații când li s-a mărit prea mult ratele și nu au mai putut face față”, a precizat ea. Deși nu ar recomanda un credit, ieșeanca admite că, în cazul unei necesități absolute, cum ar fi achiziția unei locuințe, este esențial ca viitorul debitor să fie precaut și să se informeze temeinic înainte de a semna contractul: „Să se angajeze la ceva, dar la ceva destul de greu… Când semnezi, să fii atent acolo la dobânzile care ți le va lua și să fie constante, să nu crească”.
Tinerii, sceptici privind profitabilitatea creditelor în România
O atitudine și mai tranșantă am regăsit-o în rândul tinerilor. Un tânăr intervievat consideră că sistemul bancar din România nu este avantajos pentru client. „Nu aș recomanda neapărat pentru o casă să se facă credit la bancă, mai ales în România. Pentru că tu iei niște bani, dar ai de plătit înapoi mult mai mult. Nu se merită, pur și simplu”, a declarat el.
Tânărul este de părere că instituțiile bancare profită de nevoile oamenilor, adăugând că toți cunoscuții săi care au făcut credite au regretat decizia ulterior. „Oamenii care sunt mai disperați și au nevoie, banca poate să scoată mai mulți bani de pe ei. (…) Cam toată lumea pe care o știu care are un credit s-a plâns după aceea”, a afirmat ieșeanul.
Creditul ca necesitate asumată: „Trebuie să aplici câteva reguli principale de economie”
La polul opus se află persoanele care au experiență directă cu produsele bancare și care au reușit să le gestioneze cu succes. Un bărbat care tocmai a finalizat plata unui credit imobiliar pe 30 de ani consideră că efortul „merită”, dar atrage atenția că o astfel de decizie trebuie luată cu responsabilitate și planificare.
„Înainte să mergi acolo (la bancă – n.r.), ar trebui să aplici câteva reguli principale de economie, în care să nu meargă spre rate mai mult de 40% maxim din venitul tău. Sau limita superioară… poate spre 25% ar trebui să bugetezi din venitul tău să meargă spre rate”, a recomandat acesta. El a subliniat că, înainte de a se angaja la un împrumut pe termen lung, o persoană trebuie să își evalueze obiectiv stabilitatea financiară: „Ar trebui să se gândească la jobul lui și la veniturile lui, și cât de stabil este”.
Bărbatul a mai menționat că, în ciuda reticențelor generale, majoritatea prietenilor săi, odată ajunși în jurul vârstei de 30 de ani, au apelat la credite imobiliare pentru a-și achiziționa propriile locuințe.
