Deficitul bugetar al României a coborât la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut, arată execuția bugetară la 30 septembrie publicată de Ministerul Finanțelor. În bani, golul dintre încasări și plăți este de 78,3 miliarde de lei, cu 24,17 miliarde mai mic decât în 2025.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează însă că cifra nu permite relaxarea. Datele apar cu câteva zile înaintea primei rectificări bugetare din acest an, pe care Guvernul condus de Luca Niculescu urmează să o aprobe, iar PSD cere ca situația reală a finanțelor să fie prezentată în Parlament.
Deficitul bugetar a scăzut cu 1,5 puncte procentuale
Potrivit comunicatul Ministerului Finanțelor despre execuția la nouă luni, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,9%, de două ori mai repede decât cheltuielile, care au avansat cu 5,5%. Statul a încasat 522,69 miliarde de lei și a plătit 601 miliarde de lei între ianuarie și septembrie.
Cea mai mare contribuție la creșterea veniturilor a venit din TVA, după modificarea cotelor prin Legea 141/2025. Ministerul raportează următoarele încasări pe primele nouă luni:
- TVA, în net, după restituiri: 118,27 miliarde de lei, cu 24,8% mai mult decât anul trecut;
- contribuțiile de asigurări sociale: 165,40 miliarde de lei, plus 6,8%;
- impozitul pe salarii și venit: 47,27 miliarde de lei, plus 7,8%;
- impozitul pe profit: 30,13 miliarde de lei, plus 8,7%;
- banii primiți de la Uniunea Europeană: 48,95 miliarde de lei, plus 39,8%.
Veniturile nefiscale au scăzut cu 6,8%, la 38,32 miliarde de lei, pentru că în 2025 statul a recuperat o singură dată ajutoare de stat de 1,6 miliarde de lei.
Salariile la stat, în scădere; dobânzile, în creștere
Cheltuielile de personal din sectorul public au ajuns la 122,25 miliarde de lei, cu 4,43 miliarde mai puțin decât în primele nouă luni din 2025. Ministerul pune scăderea pe seama tăierii unor sporuri și a limitării cheltuielilor salariale în 2025 și 2026.
Pe partea cealaltă, statul a plătit mai mult pentru datorii. Dobânzile au costat 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde mai mult decât anul trecut. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 9,4%, la 77,70 miliarde de lei, din cauza plăților mai mari din sănătate. Cheltuielile cu asistența socială au rămas aproape la nivelul din 2025, la 187,93 miliarde de lei.
Investițiile publice au urcat de la 82,61 la 107,77 miliarde de lei. Aproape două treimi din această sumă, 65,6%, sunt plăți pe proiecte cu bani europeni și din PNRR, inclusiv din componenta de împrumut. Investițiile din bani naționali au scăzut, pentru că la începutul lui 2025 statul achitase restanțe din programele naționale.
Nazare: ultimul trimestru pune presiune pe buget
În comunicatul ministerului, Alexandru Nazare spune că execuția la nouă luni arată că direcția e corectă, dar că finalul de an e cel mai greu:
„Intrăm însă, în ultimul trimestru al anului, o perioadă care pune presiune pe buget, de aceea, este obligatoriu să păstrăm aceeași abordare prudentă și responsabilă.”
Într-un clip publicat pe pagina sa de Facebook, ministrul a spus că rezultatul „nu este un motiv de relaxare” și că următoarele săptămâni sunt decisive. Ministerul va urmări, la fiecare instituție, „ce sume economisite pot fi redirecționate”.
Prima rectificare din 2026, vineri sau săptămâna viitoare
Guvernul urmează să aprobe prima rectificare bugetară din acest an fie vineri, 30 octombrie, fie într-o ședință programată săptămâna viitoare, potrivit unor surse guvernamentale. Executivul nu a publicat până acum un proiect de rectificare.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut din nou public ministrului Nazare să prezinte de urgență în Parlament situația finanțelor publice: nivelul real al deficitului, facturile neachitate și lucrările executate, dar încă nefacturate. Abia după această evaluare, spune el, ar trebui să vină rectificarea și apoi bugetul pentru 2027.
Grindeanu a spus că PSD vrea cifrele „ca să facem curățenie după austeritate și să știm exact de unde pornim”. Liderul PSD îl consideră pe Nazare capabil să le prezinte, pentru că a asigurat continuitatea la Finanțe: Nazare a condus ministerul și în guvernul precedent.
Premierul Luca Niculescu a declarat marți, la Chișinău, că Guvernul nu vrea să crească taxele și nici să introducă altele noi. Deficitul și ratingul de țară au fost principalele riscuri semnalate de presa internațională la instalarea Guvernului Niculescu.
Pe tot anul 2025, România a încheiat cu un deficit de 7,8% din PIB, potrivit datelor Eurostat citate de minister, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Cifra de 3,81% acoperă doar primele nouă luni din 2026. Bilanțul pe tot anul depinde de ultimul trimestru, pe care chiar ministrul Finanțelor îl numește perioada care pune presiune pe buget.
