Motorina s-ar putea scumpi cu circa 0,85 lei pe litru de la 1 noiembrie, dacă Guvernul nu prelungește reducerea cu 25% a accizei, valabilă până pe 31 octombrie. Scumpirea ar apăsa pe un sector în care ofertele de materiale sunt valabile adesea doar 30 de zile, relevă o analiză Depozit Virtual, preluată de Agerpres.
Analiza, făcută publică miercuri, descrie un paradox al construcțiilor din România în ultimele luni ale lui 2026: volumul lucrărilor crește, dar companiile își pot estima tot mai greu costurile pentru anul următor. Potrivit INS, lucrările de construcții au crescut cu 15,4% (serie brută) în primele opt luni, față de aceeași perioadă din 2025. Clădirile rezidențiale au avansat cu 22,9%, iar construcțiile noi cu 18,7%.
Accelerarea vine din august, când lucrările au fost cu 40,5% peste nivelul din august 2025, iar clădirile rezidențiale au urcat cu 54,9%. Analiștii consideră că cifra trebuie citită cu prudență, fiind vorba de o singură lună.
Oferte valabile doar 30 de zile
Aproximativ șapte din zece fabrici nu își asumă în prezent o politică fermă de preț pentru 2027, iar în numeroase categorii ofertele au ajuns să fie valabile doar 30 de zile. Datele îi aparțin lui Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual, după discuțiile companiei cu producătorii. El enumeră cinci presiuni care se pot suprapune: cursul valutar, energia, combustibilul și transportul, materialele și finanțarea. Pentru el, cel mai important semnal din piață este că „nu scumpirea este cel mai mare risc, ci impredictibilitatea”.
Pentru constructorii care lucrează pe contracte de șase, nouă sau douăsprezece luni, diferența dintre valabilitatea ofertei și durata proiectului poate crea un risc comercial semnificativ. O ofertă competitivă în septembrie 2026 nu garantează aceleași costuri de aprovizionare în martie 2027. Specialiștii notează că se pot negocia clauze de ajustare și că achizițiile pot fi planificate în etape. Cumpărarea integrală în avans protejează prețul, dar blochează capital și aduce costuri de depozitare.
Motorina, euro și energia
Între 4 septembrie și 10 octombrie 2026, prețul mediu al motorinei în România a crescut cu 7,3%, de la 10,16 la 10,90 lei/litru, cu un maxim de 10,95 lei/litru pe 22 septembrie. Benzina s-a scumpit cu 5,0%, de la 9,66 la 10,14 lei/litru, pe fondul perturbărilor de aprovizionare de pe piețele internaționale. Prețurile includ reducerea temporară de 25% a accizei la motorină, valabilă până la 31 octombrie 2026. Fără o prelungire, motorina s-ar putea scumpi cu circa 0,85 lei/litru. Materialele voluminoase sau grele sunt sensibile la costul transportului, iar distanța dintre fabrică și șantier, gradul de încărcare a camioanelor și numărul transporturilor intermediare devin variabile economice importante.
Cursul BNR a atins un maxim istoric de 5,3527 lei pentru un euro pe 6 octombrie 2026. Pe 21 octombrie era 5,3297 lei, față de 5,0905 lei la începutul anului, ceea ce înseamnă o depreciere a leului de circa 4,7%. Analiștii precizează că pragul de 6 lei pentru un euro este un scenariu, nu o evoluție certă, și că până la el ar mai fi o distanță de 12-13%. Numeroase materii prime, echipamente și componente sunt cumpărate în euro, inclusiv de producători care livrează produse finite în România.
Pe partea de energie, Europa intră în sezonul rece cu depozitele de gaze pline puțin peste 70%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă de la începutul monitorizării, în 2011. Prețul gazelor pe bursă se apropie de maximul ultimilor patru ani, iar într-un scenariu cu iarnă geroasă stocurile ar putea scădea până la aproximativ 11%. Cimentul, cărămida, sticla, oțelul și produsele termoizolante depind puternic de energie, astfel că fabricile de materiale de construcții ar putea fi nevoite să își recalculeze prețurile de producție. Efectul depinde de consumul fiecărei fabrici, de contractele de furnizare și de capacitatea de a absorbi temporar costurile suplimentare.
Lichiditatea și lucrările finanțate public
La 10 septembrie, Ministerul Dezvoltării a anunțat că s-au epuizat creditele bugetare alocate în 2026 Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Din 11 septembrie, depunerea solicitărilor de transfer este suspendată pentru beneficiarii vizați, cu anumite excepții. Mecanismul poate fi reluat dacă fondurile sunt suplimentate, fie printr-o rectificare bugetară, fie din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului.
Guvernul Niculescu pregătește prima rectificare bugetară a anului, așteptată până la sfârșitul lui octombrie, urmată de o a doua la finalul lui noiembrie. Printre prioritățile făcute publice până acum se numără sănătatea, afacerile interne, serviciile de ambulanță și plata compensărilor la energie. Programul „Anghel Saligny” nu este menționat, iar o suplimentare nu fusese anunțată la data actualizării analizei. Autorii precizează că situația nu înseamnă că toate șantierele finanțate public sunt blocate, dar arată cât de importantă este lichiditatea într-un sector în care cheltuielile apar înaintea încasărilor.
Răileanu avertizează că România ar putea ajunge să aibă proiecte, fonduri europene și șantiere, dar constructorii să nu mai poată estima precis costul lucrărilor și să fie „obligați să finanțeze perioade tot mai lungi din propriul cash”. Analiza notează că efectele nu se adună mecanic și că unele costuri se pot stabiliza sau reduce.
Pentru constructori, analiza indică verificarea termenelor de valabilitate a ofertelor, negocierea mecanismelor contractuale de ajustare, corelarea livrărilor cu ritmul lucrărilor și dimensionarea realistă a capitalului de lucru.
