Drona care a tranzitat, marți, 8 septembrie, spațiul aerian al României prin județul Iași înainte de a se prăbuși în Republica Moldova era înarmată cu o încărcătură explozivă și elemente metalice de fragmentare. Informația a fost confirmată în urma investigațiilor efectuate de autoritățile de la Chișinău la locul prăbușirii, subliniind riscul major pe care aparatul l-ar fi reprezentat dacă ar fi detonat într-o zonă locuită.
Poliția din Republica Moldova a raportat descoperirea unor fragmente dintr-o dronă cu propulsie turbo-reactivă, asemănătoare aparatelor rusești „Gheran”. Impactul a generat o explozie semnificativă, formând un crater de mari dimensiuni. În interiorul acestuia, experții au identificat bile metalice, descrise drept „elemente de nimicire”. În prezent, se desfășoară cercetări pentru a determina specificațiile exacte și masa explozivului.
Ministrul Apărării de la Chișinău, Anatolie Nosatîi, a precizat că gradul de pericol al acestor drone este amplificat de prezența încărcăturilor de dispersie, pe lângă explozivul propriu-zis.
Efectele muniției de fragmentare
Focoasele de fragmentare, care includ bile metalice, sunt concepute pentru a spori raza de acțiune și letalitatea exploziei. La detonare, pe lângă unda de șoc, explozivul proiectează fragmentele preformate cu viteze ridicate pe o suprafață extinsă. Această metodă este utilizată militar pentru a maximiza daunele provocate persoanelor și vehiculelor neblindate aflate în proximitate. Prin urmare, o eventuală explozie a aparatului într-un perimetru populat ar fi multiplicat riscul producerii de victime umane, dincolo de raza directă a suflului.
Utilizarea armelor de fragmentare și a munițiilor cluster de către forțele armate ruse a fost documentată constant de la declanșarea invaziei în Ucraina. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a raportat, încă din aprilie 2025, o intensificare a folosirii rachetelor cu focoase de fragmentare care detonează în aer, provocând victime civile. Human Rights Watch a înregistrat sute de astfel de atacuri, un exemplu notabil fiind cel din aprilie 2022 asupra gării din Kramatorsk. În 2025, Comisia Internațională Independentă de Anchetă a ONU a asimilat atacurile intenționate cu drone asupra civililor din regiunea Herson unor crime de război și crime împotriva umanității.
Conform datelor furnizate de Ministerul Apărării Naționale (MApN), drona a intrat în spațiul aerian al României pe 8 septembrie, la ora 16:37, într-o zonă situată la aproximativ 30 de kilometri sud-est de Iași. Zborul a continuat pe direcția vest, aparatul fiind localizat la ora 16:48 la 18 kilometri nord de municipiul Roman. Semnalul radar a fost pierdut la ora 17:02, la granița dintre județele Iași și Botoșani. După șase minute, drona a apărut pe radarele din spațiul aerian al Republicii Moldova. Autoritățile române au fost notificate la ora 18:30 despre prăbușirea aparatului de zbor în apropierea localității Mihăilenii Vechi, la 25 de kilometri de frontiera cu România.
