Proiectul de reabilitare a Pieței Unirii din Iași, o investiție așteptată de peste cinci ani și evaluată la 5,6 milioane de lei (fără TVA), prezintă semne vizibile de stagnare la patru luni de la deschiderea oficială a șantierului. Deși ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în luna iunie a acestui an, ritmul de execuție pe teren este considerat insesizabil de către cetățeni și aleșii locali, ridicând primele semne de întrebare cu privire la capacitatea constructorului, compania ieșeană Iasicon, de a respecta termenul contractual de finalizare stabilit la 12 luni.
În ciuda faptului că zona centrală, în suprafață de aproximativ 6.700 de metri pătrați, a fost îngrădită cu panouri opace și parțial decopertată, mobilizarea de forțe pe teren pare deficitară. Imagini surprinse recent arată un perimetru în care prezența muncitorilor și a utilajelor grele este inexistentă. De exemplu, în cursul zilei de ieri, conform relatărilor din mediul online și observațiilor directe, șantierul era complet pustiu, alimentând nemulțumirile locuitorilor.
Birocrația și lipsa planurilor, invocate în ședința Consiliului Local
Lipsa de progres nu a trecut neobservată la nivel administrativ. Subiectul a fost recent adus în dezbaterea Consiliului Local (CL) Iași, unde aleșii au cerut explicații reprezentanților Executivului privind stadiul real al proiectului. Conform discuțiilor din CL, situația este complicată de aspecte birocratice și de o aparentă lipsă de coordonare,existând mai multe șantiere deschise simultan.
Reprezentanții constructorului Iasicon ar fi justificat, în urma unei vizite pe șantier, ritmul lent prin faptul că nu le-au fost furnizate în timp util toate planurile tehnice necesare execuției. În același timp, în spațiul public au fost ridicate semne de întrebare și cu privire la stadiul avizelor și al autorizațiilor aferente unor faze specifice ale proiectului, deși municipalitatea a evitat, până în prezent, să ofere un punct de vedere clar și detaliat care să lămurească aceste aspecte și să dezmintă un eventual blocaj instituțional.
O reabilitare complexă: de la restricții de trafic la mozaicuri din anii ’60
Conform documentației tehnice, deși suprafața totală a spațiilor publice din Piața Unirii depășește 12.000 de metri pătrați, intervențiile propriu-zise sunt proiectate pentru aproximativ 6.700 de metri pătrați.
Lucrările presupun refacerea a peste 5.200 de metri pătrați de pavaj pietonal și reabilitarea a 800 de metri pătrați de spații verzi. De asemenea, sunt vizate zone specifice precum infrastructura fântânilor arteziene (100 mp) și perimetrul statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza (100 mp). Proiectul include, de asemenea, refacerea a aproximativ 300 de metri pătrați de pavaj situat în fața Hotelului Traian, deși această porțiune nu figurează ca fiind intabulată în proprietatea publică a municipalității.
La capitolul dotări urbane, investiția prevede montarea a 57 de bănci (dintre care 42 cu spătar și 15 fără), 45 de stâlpi de iluminat și 15 coșuri de gunoi.
O decizie administrativă complementară proiectului o reprezintă restricționarea traficului auto prin fața blocului situat în Piața Unirii nr. 6 – o zonă puternic degradată în ultimii ani –, accesul urmând să fie permis exclusiv vehiculelor de intervenție și persoanelor cu dizabilități.
Un punct tehnic extrem de sensibil, care necesită atenție sporită și expertiză, este conservarea și restaurarea celor 25 de mozaicuri integrate în pavaj, elemente care datează din perioada de resistematizare a pieței (anii 1959-1961). Proiectul impune eliminarea reparațiilor neconforme făcute de-a lungul timpului și completarea lacunelor folosind materiale cu compoziție și aspect identice cu cele originale. În contextul decopertărilor actuale și al opririi temporare a lucrărilor, specialiștii și societatea civilă se întreabă cum sunt protejate aceste piese de patrimoniu de intemperii și degradare suplimentară.
Precedentul Parcului Teatrului Național alimentează scepticismul
Situația din Piața Unirii este privită cu prudență maximă de către ieșeni, având în vedere experiența recentă a unui alt șantier major din zona centrală: reabilitarea parcului din fața Teatrului Național „Vasile Alecsandri”.
Acel proiect, desfășurat pe o suprafață de intervenție comparabilă (aproximativ 10.000 de metri pătrați), a debutat tot cu un termen de finalizare asumat de 12 luni, contractul fiind semnat în august 2021. Realitatea din teren a demonstrat însă contrariul: o serie de descărcări arheologice neprevăzute, modificări succesive ale proiectului tehnic și un ritm de lucru considerat adesea nesatisfăcător au dus la amânări repetate.
Parcul Teatrului Național a fost inaugurat anul trecut, la mai bine de trei ani de la termenul inițial, în timp ce costurile investiției au suferit majorări substanțiale, ajungând la aproape 20 de milioane de lei. În acest context, șantierul din Piața Unirii se profilează ca un nou eșect administrativ în inima orașului.
