Săptămâna aceasta a fost marcată în Iași de subiecte cu un puternic impact comunitar și administrativ, reflectând contrastele orașului: de la stadiul dezolant al cinematografelor de stat și blocajele de infrastructură din zona centrală, până la decizii majore în justiție privind grupări infracționale și dezbateri aprinse în mediul educațional pe tema uniformelor școlare. Vă prezentăm o sinteză a celor mai importante cinci evenimente ale ultimelor zile.
Cinematografele de stat din Iași, între ruină și promisiuni neîndeplinite
La nouă ani după ce Primăria Iași a câștigat în instanță dreptul de administrare asupra fostelor cinematografe de stat de la RADEF, bilanțul este unul descurajator. Din cele patru clădiri preluate în 2017, doar una – fostul Cinema Victoria, redenumit Sala Unirii – a fost redată publicului, funcționând astăzi ca un spațiu polivalent administrat împreună cu Ateneul Național.
Restul clădirilor se află în stadii critice. Fostul Cinema Tineretului a fost complet demolat, iar terenul a fost recent retrocedat Parohiei „Banu”, proiectul de reconstrucție fiind suspendat. Cinematograful Trianon (fostul Republica) a ajuns o ruină ascunsă sub plase publicitare, proiectul său de reabilitare fiind respins recent de Comisia zonală a monumentelor istorice. În cartierul Alexandru cel Bun, lucrările la Cinema Dacia, care ar fi trebuit finalizate în 18 luni conform contractului din 2024, au termenul depășit, fără a exista o dată certă pentru inaugurare. Între timp, un al cincilea cinematograf, Copou, vândut de RADEF înainte de preluarea de către Primărie, a fost transformat într-un supermarket.
Șantierul din Piața Unirii, blocat la patru luni de la deschidere
Un alt proiect major al administrației locale, reabilitarea Pieței Unirii, generează îngrijorări din cauza ritmului lent de execuție. Investiția de 5,6 milioane de lei, cu un termen de finalizare de 12 luni asumat în luna iunie a acestui an, stagnează vizibil.
Perimetrul central a fost îngrădit și parțial decopertat, însă prezența muncitorilor și a utilajelor este aproape inexistentă. Situația a ajuns în atenția Consiliului Local, unde reprezentanții constructorului, compania Iasicon, au invocat lipsa furnizării la timp a tuturor planurilor tehnice necesare, precum și aspecte birocratice nerezolvate. Proiectul este unul complex, vizând refacerea a peste 5.200 de metri pătrați de pavaj, reabilitarea spațiilor verzi și o lucrare sensibilă de restaurare a mozaicurilor din anii ’60, a căror protejare în actualul context de stagnare stârnește preocuparea societății civile. Precedentul reabilitării Parcului Teatrului Național, care a suferit întârzieri semnificative și creșteri de costuri, alimentează scepticismul locuitorilor.
Controverse legate de amplasarea monumentului domnitorului Grigore Alexandru Ghica
O altă decizie administrativă care a generat dezbateri este autorizarea amplasării monumentului funerar al domnitorului Grigore Alexandru Ghica în Piața Palatului Culturii, lângă Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc”. Primăria Iași a emis autorizația în urma avizelor favorabile primite de la Comisia Națională a Monumentelor de For Public și Ministerul Culturii.
Proiectul a fost însă criticat public pentru lipsa unui concurs național de soluții, estetica monumentului (descrisă de unii critici ca fiind „mimetism al neoclasicului”) și lipsa de transparență privind costurile, care ar putea atinge 500.000 de euro. Reprezentanții Ministerului Culturii au precizat că responsabilitatea gestionării și finanțării acestui proiect de for public aparține exclusiv autorităților locale. Până la reînhumarea osemintelor aduse din Franța anul trecut, administrația locală trebuie să finalizeze procedurile de descărcare arheologică a zonei.
Condamnări grele în dosarul „Mafiei Imobiliare”
Curtea de Apel Iași a pronunțat o primă decizie în dosarul complex de criminalitate economico-financiară cunoscut sub numele de „Mafia Imobiliară”, care a vizat fraudarea a zeci de persoane cu un prejudiciu estimat la 2,8 milioane de euro. Rețeaua, activă între 2015 și 2021, identifica terenuri cu situații juridice incerte și le introducea în circuitul civil prin intermediul unor documente false.
Liderul grupării a fost condamnat la 11 ani și 2 luni de închisoare cu executare, în timp ce un notar public, considerat un pion esențial pentru autentificarea actelor frauduloase, a primit 8 ani și 4 luni. Instanța a reținut, de asemenea, sprijinul logistic și financiar oferit de membri ai clanului interlop Corduneanu. Deși faptele de înșelăciune s-au prescris ca urmare a deciziilor Curții Constituționale, condamnările au fost susținute de acuzațiile de constituire de grup infracțional organizat, spălare de bani și abuz în serviciu. Pe latura civilă, instanța a anulat actele notariale false și a dispus măsuri asigurătorii și despăgubiri semnificative. Decizia nu este definitivă, următorul termen fiind fixat la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Elevii ieșeni protestează față de legea uniformelor obligatorii
La nivel național și local, un proiect legislativ recent adoptat de Senat, care propune reintroducerea uniformelor școlare obligatorii, a stârnit reacții puternice din partea elevilor. Inițiativa argumentează că o ținută unică ar reduce discriminarea și bullying-ul bazat pe statutul socio-economic.
În semn de protest față de lipsa de consultare prealabilă și față de eficiența măsurii, Consiliul Național al Elevilor a îndemnat elevii să participe la cursuri îmbrăcați în negru. Reprezentanții elevilor din Iași susțin că uniforma nu elimină cauzele profunde ale violenței școlare și nu rezolvă inechitățile sociale, considerând că decizia ar trebui descentralizată. Poziția lor este susținută de asociațiile de părinți și de Ministerul Educației, care solicită direcționarea resurselor către formarea profesorilor și angajarea de consilieri școlari. Proiectul de lege urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, forul decizional.
