Republica Moldova și Ucraina au semnat luni, 26 octombrie, la Kiev, un acord tehnico-militar prin care Chișinăul preia experiența ucraineană în apărarea împotriva dronelor. Spațiul aerian moldovean a fost încălcat de peste 100 de ori de la începutul războiului, în februarie 2022, a spus premierul Vasile Tofan.
Documentul a fost semnat de ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, și de omologul său ucrainean, Evghenii Hmara, în timpul vizitei delegației conduse de Tofan. Din delegație au mai făcut parte vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii, și ministrul Energiei, Dorin Junghietu. La Kiev, Tofan s-a întâlnit cu premierul Serhii Korețki și, seara, cu președintele Volodimir Zelenski.
Ce prevede acordul tehnico-militar
Potrivit Guvernului de la Chișinău, acordul prevede schimb de experiență și folosirea soluțiilor tehnologice dezvoltate și testate de Ucraina pentru protejarea spațiului aerian. Pe teritoriul Republicii Moldova au căzut drone și fragmente de proiectile.
Nosatîi a legat semnătura direct de incidentele aeriene: „Am depășit deja pragul de 100 incidente de violare a spațiului aerian al Republicii Moldova, iar evoluția constantă a tipurilor de aparate de zbor fără pilot ne obligă să ne adaptăm și să modernizăm capacitățile de monitorizare și apărare a spațiului aerian”.
Tofan a pus acordul în cadrul neutralității țării: „Moldova este și va rămâne un stat pașnic și neutru. Dar neutralitatea nu înseamnă să fim lipsiți de apărare. Datoria noastră este să protejăm pacea și siguranța cetățenilor noștri”. A doua zi, la Chișinău, el a precizat că documentul nu este un tratat de securitate și că va da țării acces la tehnologii, inclusiv la interceptoare de drone. „Ucraina a acumulat o experiență extraordinară, poate chiar cea mai bună din lume, în domeniul protecției împotriva dronelor”, spusese premierul la Kiev.
Korețki a propus Chișinăului și extinderea cooperării în Coaliția de Deminare, grupul de state care coordonează sprijinul internațional pentru deminarea Ucrainei.
Tranzit pe calea ferată, un pod nou și 500 MW în plus
Kievul a cerut ca reducerea de 50% la tarifele pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene prin Moldova să fie prelungită și în 2027. Reducerea a fost convenită în august și e valabilă până la sfârșitul lui 2026. Potrivit lui Korețki, cantitatea de mărfuri în tranzit s-a triplat în primele opt luni ale acestui an.
„Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene se intensifică. Ele afectează într-adevăr fluxurile noastre de export și impun existența unor rute alternative sigure”, a spus premierul ucrainean în conferința de presă comună de la Kiev. El a propus și folosirea locomotivelor și a echipajelor ucrainene pe tronsonul Ocnița–Berești.
Pe agenda vizitei au mai fost:
- podul temporar Iampil–Cosăuți peste Nistru, la care lucrările principale ar urma să se încheie până la sfârșitul anului, a spus Korețki;
- un memorandum între operatorii de transport al energiei, Moldelectrica și Ukrenergo, pe care cele două guverne vor să-l semneze mai repede;
- al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, care ar crește cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie dintre cele două țări;
- gestionarea comună a debitelor de apă pe Nistru.
Korețki a mulțumit Moldovei pentru reducerea cu 90% a tarifului de intrare la tranzitul de gaze și a spus că depozitele subterane ucrainene sunt disponibile și pentru Chișinău. Un acord de livrare de gaze din Ucraina nu a fost anunțat.
A doua zi, la Chișinău: poduri peste Prut și programe antidrone cu România
Din Kiev, Tofan s-a întors direct la întâlnirea cu premierul României, Luca Niculescu, aflat marți, 27 octombrie, în prima sa vizită oficială în străinătate. „În această dimineață am venit de la Kiev, unde am văzut încă o dată ce înseamnă să trăiești sub amenințarea permanentă a războiului”, a spus Tofan în conferința de presă comună.
Pe lista proiectelor cu România, premierul moldovean a pus întâi mai multe poduri peste Prut și puncte de frontieră mai rapide. A cerut accelerarea podului de la Ungheni, cu drumurile de acces și infrastructura de frontieră, adică legătura directă cu județul Iași. A mai cerut controlul coordonat la Cantemir–Fălciu și grăbirea liniei electrice Bălți–Suceava. Din sezonul rece următor, Moldova ar urma să primească gaze din perimetrul Neptun Deep.
Întrebat despre drone, Niculescu a spus că România are discuții aproape încheiate pentru sisteme antidrone și că discută cu Chișinăul despre programe antidrone comune, pentru că „cetățenii trebuie apărați oriunde s-ar afla”.
