Rectificare bugetară: 3,2 miliarde lei pentru sănătate și 3,4 miliarde pentru pensii. Deficitul ajunge la 130 miliarde

Documentul publicat joi de Ministerul Finanțelor urmărește acoperirea cheltuielilor urgente până la sfârșitul anului, în special pentru medicamente, servicii medicale, pensii, salarii și plata datoriilor administrațiilor locale, potrivit Digi24. În același timp, sunt reduse alocările despre care autoritățile estimează că nu vor mai putea fi utilizate în 2026.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a calificat joi solicitările ministerelor drept „un pic exagerate”, explicând că rectificarea vizează mai ales zona de sănătate, Ministerul Agriculturii și echilibrul bugetar până la finalul anului.

Sănătatea primește 3,2 miliarde de lei

Cele mai mari alocări sunt prevăzite pentru sistemul sanitar. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate crește cu 3,22 miliarde de lei, bani destinați medicamentelor compensate, materialelor sanitare și decontării serviciilor medicale, inclusiv a celor oferite în spitale.

Separat, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va putea utiliza aproximativ 3,9 miliarde de lei din fondurile deja aprobate la începutul anului, dar care au fost reținute până acum.

Ministerul Sănătății primește, la rândul său, 774 de milioane de lei pentru plata salariilor personalului din serviciile de ambulanță, funcționarea unităților de primiri urgențe și a serviciilor SMURD, precum și pentru programele de sănătate derulate în spitale.

Pensiile și administrațiile locale, pe lista priorităților

Fonduri suplimentare sunt prevăzute și pentru plata pensiilor până la sfârșitul anului. Bugetul asigurărilor sociale de stat este majorat cu 3,47 miliarde de lei, iar bugetul Ministerului Muncii crește, per sold, cu aproximativ 3,3 miliarde de lei. Ministerul Afacerilor Interne beneficiază, de asemenea, de alocări suplimentare de aproximativ 631 de milioane de lei, inclusiv pentru plata pensiilor.

Administrațiile locale primesc peste 2,8 miliarde de lei, bani destinați achitării datoriilor restante și finanțării unor servicii publice esențiale. Din această sumă, două miliarde de lei sunt alocate pentru stingerea plăților restante ale primăriilor și ale instituțiilor din subordine, inclusiv spitale.

Restul fondurilor vor susține serviciile de asistență socială, protecția copilului, îngrijirea persoanelor vârstnice și cheltuielile unor unități de învățământ. Ministerul Agriculturii beneficiază de 1,47 miliarde de lei pentru proiectele finanțate din fonduri europene, iar bugetul destinat investițiilor este majorat cu 900 de milioane de lei, ajungând la 170,1 miliarde de lei.

Deficitul bugetar crește la 130,3 miliarde de lei

În urma rectificării, veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se reduc cu 1,2 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar crește în valoare nominală cu 3,5 miliarde de lei, ajungând la 130,3 miliarde de lei.

Cu toate acestea, Guvernul menține ținta de deficit cash la 6,2% din PIB, în condițiile în care valoarea estimată a produsului intern brut nominal a fost actualizată la 2.086,3 miliarde de lei. Proiectul are la bază execuția bugetară din primele nouă luni ale anului, perioadă încheiată cu un deficit de 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% din PIB în aceeași perioadă din 2025.

Pentru a asigura finanțarea cheltuielilor urgente, Ministerul Finanțelor a analizat execuția bugetară a fiecărei instituții și a redus alocările pentru proiectele care nu mai pot fi realizate până la finalul anului.

Alexandru Nazare a explicat că solicitările urgente și fundamentate au fost incluse în proiect, în timp ce alte cheltuieli ar putea fi analizate ulterior, în funcție de resursele disponibile. „Alocările merg către nevoile urgente ale finalului de an și către investițiile care trebuie duse la capăt, iar fiecare alocare este susținută de o evaluare realistă a veniturilor și a obligațiilor de plată. Ținta de deficit cash de 6,2% din PIB rămâne neschimbată”, a transmis ministrul joi seară.

Guvernul pregătește și o a doua rectificare bugetară, estimată pentru jumătatea lunii noiembrie, când ar urma să fie analizate alte solicitări de finanțare ale ministerelor și instituțiilor publice.

Distribuie:

Alte știri

https://oradeiasi.ro/wp-content/uploads/2026/04/Family-Market_624x848-px.jpg

Mai multe articole pe aceeași temă
Conexe

Guvernul Niculescu pregătește primul pachet de măsuri: împrumuturi pentru căldură și prelungirea termenelor fiscale

Ministerul Finanțelor a pus vineri în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență care reunește măsuri fiscal-bugetare, modificări ale finanțării programelor europene și prevederi pentru sezonul rece de termoficare. Prin nota de fundamentare, ministerul susține că pachetul nu generează impact negativ asupra bugetului de stat.

Botond Nagy revine la Iași cu „Martiri”, un spectacol despre fanatism religios și adolescență

Teatrul Național din Iași prezinta sâmbătă, 31 octombrie, ora 19:00, premiera spectacolului „Martiri" de Marius von Mayenburg, în regia lui Botond Nagy. Producția aduce în prim-plan teme precum fanatismul religios, lipsa reperelor tinerei genera și nevoia de apartenență, într-o montare care promite să stârnească reacții și să deschidă polemici.

Un american investește 4 milioane de dolari la Iași pentru că nu mai găsește angajați în SUA

O companie din Ohio pregătește o investiție de până la 4 milioane de dolari în județul Iași, după ce lipsa forței de muncă i-a blocat extinderea pe piața americană. Kevin Sheldon, proprietarul USA Rolls, intenționează să prelucreze în România componente metalice pentru fabrica sa din SUA, apoi să producă aici role industriale destinate pieței europene.

Inteligența artificială, folosită de 62% dintre firmele românești, dar rămâne slab integrată în procese

Peste 60% dintre firmele cu cel puțin zece angajați din România folosesc inteligența artificială într-o formă sau alta, însă doar 13,5% o utilizează regulat, iar doar 3,3% au integrat-o în procesele companiei, arată un studiu comandat de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia. Cercetarea relevă că utilizarea tehnologiei rămâne superficială, majoritatea firmelor limitându-se la utilizări ocazionale, fără reguli clare sau procese bine definite.