Un studiu realizat de MIA pe un eșantion de 1.003 companii românești cu peste zece angajați arată că utilizarea inteligenței artificiale este mai răspândită decât sugerează statisticile oficiale Eurostat, care plasează România pe ultimul loc în UE la adoptarea acestor tehnologii, cu doar 5,2% dintre întreprinderi. Totuși, integrarea efectivă a IA rămâne limitată, majoritatea firmelor folosind-o sporadic, adesea prin intermediul unui singur angajat care apelează la chatbot-uri pentru redactarea textelor, fără proceduri standardizate.
Cercetarea, realizată între 30 iunie și 28 iulie 2026, indică faptul că în 56% dintre firmele care utilizează IA, tehnologia ajunge la mai puțin de un sfert dintre angajați. Doar 20% dintre companii au implementat măsuri de formare a personalului pentru utilizarea inteligenței artificiale, în timp ce 26% au reguli privind utilizarea responsabilă, iar doar 15% consideră IA o componentă importantă a strategiei de afaceri.
Digitalizarea de bază, condiție pentru folosirea eficientă a IA
Studiul relevă că utilizarea IA depinde în primul rând de nivelul de digitalizare al companiei, nu de mărimea acesteia. Diferența dintre firmele fără instrumente digitale și cele care dețin trei sau mai multe astfel de instrumente este de 58 de puncte procentuale în ceea ce privește adoptarea IA: 33% față de 91%. În schimb, diferența între firmele mici și cele mari este de doar 25 de puncte procentuale.
O problemă majoră identificată de cercetare este lipsa infrastructurii digitale elementare: 46% dintre firme nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate. Această pondere urcă la 55% în rândul companiilor cu 10-25 de angajați și scade la doar 3% la firmele mari. Firmele fără instrumente digitale pot folosi IA, dar mai ales la nivel individual și ocazional: doar 4% dintre ele o folosesc regulat, comparativ cu 38,5% dintre firmele cu trei sau mai multe instrumente digitale.
Intenții de investiție și decalaje în acces la finanțare
Aproximativ 30% dintre companiile românești intenționează să investească în inteligență artificială, însă și aici diferențele sunt semnificative: doar 6% dintre firmele fără instrumente digitale declară astfel de planuri, față de 75% dintre cele cu cinci sau mai multe instrumente. În rândul companiilor care doresc să investească în IA, 78% identifică finanțarea externă drept o necesitate.
Potrivit studiului, miza economică a integrării IA este productivitatea. În firmele europene, adoptarea acestei tehnologii crește productivitatea muncii cu aproximativ 4%, fără să reducă numărul de angajați. Pentru companiile românești care nu folosesc încă IA în mod sistematic, această oportunitate ratată ar putea reprezenta un cost de oportunitate de circa 32 de miliarde de lei anual.
Politici publice insuficiente și instrumente limitate
Singura schemă de granturi dedicată echipării digitale a IMM-urilor din PNRR, programul Digitalizarea IMM-urilor, are termen de plată 30 octombrie 2026, iar continuarea sa necesită identificarea unei noi surse de finanțare. Celelalte programe disponibile finanțează în principal cercetarea și inovarea, aproximativ 58% din apelurile POCIDIF pentru 2026 fiind alocate acestor domenii. Singura linie de finanțare dedicată adoptării de tehnologii avansate este rezervată exclusiv IMM-urilor din sectorul TIC, cu un grant minim de 200.000 de euro.
Guvernul Luca Niculescu a anunțat, în programul de guvernare 2026-2028, vouchere pentru adoptarea de IA, cloud și securitate cibernetică de către IMM-uri, însă bugetul și calendarul acestui program nu au fost încă precizate. În prezent, există 27 de instrumente financiare gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și un grant BERD care acoperă 70% din costul consultanței de digitalizare, însă acestea ajung mai ales la firmele care pot accesa credite bancare. Doar 10% dintre firmele românești au acces la finanțare bancară, comparativ cu 20-30% media europeană.
Realizatorii studiului recomandă ca politicile publice să prioritizeze digitalizarea de bază a companiilor înaintea susținerii adoptării inteligenței artificiale. Cunoștințele, formarea și intenția de a investi apar mai frecvent la firmele care utilizează deja IA, ceea ce sugerează că acestea vin după adoptare, nu înaintea ei. Firmele care nu folosesc IA o consideră mai des irelevantă pentru activitatea lor și percep bariere mai mari în calea implementării.
