Reforma administrativă are, în județul Iași, o cifră de pornire: 53 dintre cele 98 de primării nu și-au acoperit în 2025 nici salariile din venituri proprii. Proporția, de 54,1%, e aproape dublă față de media țării, de 31%, arată diagnosticul publicat pe 29 octombrie de Funky Citizens.
Studiul pornește de la harta administrativă trasată în februarie 1968. De atunci, numărul unităților administrativ-teritoriale a crescut de la 2.942 la 3.181: 41 de județe, 103 municipii, 216 orașe și 2.862 de comune. Organizația a publicat, odată cu diagnosticul reorganizării administrativ-teritoriale, și foile de calcul pe fiecare primărie și pe fiecare an din 2016 până în 2025, construite din execuțiile bugetare publicate de Ministerul Finanțelor.
Reforma administrativă, pe cifrele județului Iași
Funky Citizens împarte primăriile în trei categorii. Viabile sunt cele ale căror venituri proprii, adică taxele și impozitele locale plus cota din impozitul pe venit, acoperă și salariile, și cheltuielile cu bunuri și servicii. Fragile sunt cele care își plătesc salariile, dar nu și funcționarea. Neviabile sunt cele care nu ajung nici la salarii. În județul Iași, în 2025:
- primării viabile: 7
- primării fragile: 38
- primării neviabile: 53
Iașul este al șaptelea județ din țară după ponderea primăriilor neviabile. Înaintea lui sunt Teleorman, cu 64,9%, și Vaslui, cu 60,5%. În toată regiunea Nord-Est, proporția este de 39,9%. Dintre cele șapte primării viabile, șase sunt lipite de oraș, în zona lui urbană funcțională: Miroslava, Valea Lupului, Rediu, Lețcani, Popricani și Aroneanu. A șaptea este Bălțați.
Nici municipiul Iași nu trece testul complet. În 2025 și-a plătit salariile din venituri proprii, dar nu și bunurile și serviciile. Din 2018 până în 2025, Primăria Iași și-a acoperit funcționarea curentă din bani proprii o singură dată, în 2020. Cluj-Napoca, Brașov și Constanța au reușit în fiecare an.
O parte din diferență ține de contabilitate: la orașe, o parte din salariile din școli și spitale trece prin bugetul local. Fără ele, în județul Iași rămân 49 de primării neviabile, adică jumătate, față de 24,1% la nivel național. În acest calcul, Iașul urcă pe locul cinci în țară.
Pașcani și Hârlău, sub prag la capacitate administrativă
Al doilea instrument al studiului este Indicele de Capacitate Administrativă. El verifică, pe datele din 2023–2025, dacă o primărie ar putea fi centrul unei comune comasate, prin cinci teste: se întreține din venituri proprii, plătește investiții în fiecare an, își duce proiectele la capăt, cumpără prin proceduri competitive și își achită facturile la timp. Primăria care trece toate cele cinci teste e capabilă, cea care pică unul e marginală, iar cea care pică două sau mai multe e sub prag.
În județul Iași, 40 de primării sunt capabile, adică 40,8%, 39 sunt marginale și 19 sunt sub prag. Media țării este de 44,4%. În aceeași regiune, Suceava are 65,8% primării capabile, iar Vaslui 17,4%.
Printre cele 19 sunt al doilea și al treilea oraș ca mărime din județ. Municipiul Pașcani, condus de Marius Pintilie (PNL), pică testul de autofinanțare și pe cel al investițiilor anuale. Orașul Hârlău, condus de Gheorghiță Curcă (PSD), pică trei teste din cinci. Hârlăul are și cea mai slabă acoperire a salariilor din județ: veniturile proprii din 2025 au plătit 46,9% din cheltuielile de personal. La Pașcani, 54,6%. Fără salariile din învățământ și sănătate, ambele orașe își acoperă personalul.
Funky Citizens avertizează că o parte din capacitate este împrumutată de la centru. La nivel național, 682 dintre primăriile capabile trec testul investițiilor doar datorită plăților din programele Anghel Saligny, PNDL și PNRR.
Comunele ai căror primari protestează trec toate testele
Cucuteni și Roșcani sunt comunele ai căror primari PSD au contestat săptămâna aceasta comasarea propusă de propriul Guvern. Amândouă trec toate cele cinci teste ale indicelui și sunt clasate drept capabile. Amândouă sunt însă și în grupul primăriilor care nu își plătesc salariile din bani proprii:
- Cucuteni, venituri proprii de 1,71 milioane de lei în 2025, față de cheltuieli de personal de 2,04 milioane de lei
- Roșcani, venituri proprii de 1,68 milioane de lei, față de cheltuieli de personal de 1,98 milioane de lei
Pe scorul de la 0 la 100, care doar ordonează primăriile, Cucuteni are 41, iar Roșcani 21. Municipiul Iași are 56.
Pamfilică Brânză, primarul din Cucuteni, a spus că o comasare ar șterge numele localității care a dat numele unei culturi neolitice: „Nu cred că e ceva bun, din punctul meu de vedere, ca localitatea Cucuteni să dispară. Este un brand de țară”. Tot el a declarat că nu l-a anunțat nimeni de la partid și că știe doar ce a citit în presă și a văzut la televizor.
Pe teritoriul comunei se află situl arheologic Cucuteni, de la care cultura neolitică și-a luat numele, cu un muzeu de sit pe Dealul Gosan.
Ginovel Gheorghiu, primarul din Roșcani, a cerut conducerii PSD Iași să intervină la Guvern și susține că reorganizarea trebuie judecată și după distanțe. Până la Trifești, comuna care ar deveni centrul noii unități, sunt 14 kilometri. „Ar trebui să o ia de sus în jos, nu invers. Să reducă numărul de parlamentari, de consilieri locali și județeni și abia apoi să se atingă de oameni”, a spus el. Trifești este clasată sub prag de indicele Funky Citizens: pică trei teste din cinci.
Roșcani are 1.551 de locuitori în acte, peste pragul de 1.500 al programului de guvernare. După populația din acte, în județ sunt sub prag doar Cucuteni, cu 1.339 de locuitori, și Drăgușeni, cu 1.434, comună condusă de Petronela Pelin (PNL).
Nord-Estul a rămas la 47% din media europeană
În 2016, PIB-ul pe locuitor al României, la paritatea puterii de cumpărare, era 58% din media Uniunii Europene. În 2024 ajunsese la 77%. Nord-Estul a rămas la 47%, iar București-Ilfov a urcat la 181%, potrivit datelor Eurostat pentru 2023 folosite în studiu. În interiorul regiunii, distanța e aproape dublă: județul Iași are 62% din media europeană, Vaslui 33%.
Iașul este unul dintre cei cinci poli regionali ai țării și al treilea în clasamentul celor 41 de zone urbane, după Cluj-Napoca și București. Creșterea stă însă în jurul orașului: Valea Lupului a trecut de la 6.473 la 17.565 de locuitori din 2016 până în 2025, iar Miroslava și-a mai mult decât dublat populația. Veniturile proprii pe locuitor desenează aceeași hartă: 3.183 de lei în municipiul Iași și 340 de lei la Scânteia, de 9,4 ori mai puțin.
Populația din acte strică o parte din calcule. La Scânteia și la Prisăcani, creșterea vine din înregistrarea cetățenilor din Republica Moldova. Moșna a pierdut în acte 35,6% din locuitori după curățarea registrelor: un singur apartament din comună era domiciliul a 3.000 de cetățeni moldoveni, arată studiul. După populația din acte, 17 comune ieșene au sub 3.000 de locuitori, iar 13 dintre ele nu își acoperă salariile.
Funky Citizens spune că argumentul susținut de date pentru reorganizare este capacitatea de a angaja un urbanist sau de a scrie un proiect, mai mult decât economia la buget, și anunță trei scenarii de hartă evaluate după aceeași grilă. „Reorganizarea fără investiții este o tăiere de costuri cu alt nume”, scrie organizația. În județul Iași, 41 de primării nu și-au plătit salariile din venituri proprii în niciun an din 2018 până în 2025.
