Depoul Dacia, noua bază a tramvaielor din Iași, trebuia să fie gata în vara lui 2023, după calendarul anunțat de Primăria Iași în septembrie 2020. În noiembrie 2026, constructorul Conest raportează fundații turnate și o hală de garare cu structura metalică ridicată, iar Primăria a pierdut între timp banii din PNRR pentru digitalizarea depoului.
Devizul a urcat de la 247 la 417,5 milioane de lei fără TVA, cu 69%, prin hotărârea Consiliului Local din 31 iulie 2026. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care împrumută orașul, scria în 2022 că proiectul se termină până la sfârșitul lui 2024. Deputatul PNL Alexandru Muraru a întrebat Ministerul Dezvoltării, pe 27 octombrie, ce se mai poate salva. Termenul de răspuns a trecut pe 17 noiembrie, iar ministerul nu a răspuns.

Depoul Dacia, promis gata în vara lui 2023
Povestea începe pe 30 aprilie 2020. În aceeași ședință, Consiliul Local aprobă studiul de oportunitate pentru depou și un credit de până la 21 de milioane de euro de la BERD. Studiul estima investiția la 13,44 milioane de euro fără TVA, adică 64,9 milioane de lei, și o durată de 24 de luni.
În septembrie 2020, Primăria își făcea calendarul: licitația în prima parte a lui 2021, lucrările gata în vara lui 2023. După aceea, depoul de la Gară urma să fie dezafectat și transformat în parc, cu un muzeu al tramvaiului.
Fiecare document nou a venit cu altă durată. Studiul de prefezabilitate din mai 2021 vorbea de 22 de luni. Studiul de fezabilitate, aprobat pe 28 februarie 2022, scria 28 de luni. Niciunul dintre aceste termene nu a pornit vreodată, pentru că licitația pentru constructor a apărut abia în aprilie 2024.
BERD a scris în 2022 unde se va bloca proiectul
Creditul BERD a fost semnat în octombrie 2021, pentru 20 de milioane de euro, bani împărțiți între depou, 15 clădiri publice și Cinematograful Dacia. În noiembrie 2022, Consiliul Local a cerut încă 30 de milioane de euro, votați în unanimitate. Banca a aprobat suplimentarea pe 30 noiembrie 2022, iar împrumutul a ajuns la circa 50 de milioane de euro. Se rambursează din bugetul local.
Pentru bancă, depoul era deja în 2022 piesa cea mai scumpă a proiectului: costul lui crescuse cu 75%. BERD și-a trecut atunci, în română, un reper clar: „Finalizarea proiectului până la sfârșitul anului 2024.”

Tot atunci, banca a numit riscul principal. Primăria nu mai avea, după ani de fluctuație de personal la achiziții, experiența licitațiilor după regulile băncilor de dezvoltare. Cel mai mare risc al proiectului era, pentru BERD, capacitatea Primăriei de a derula licitațiile după regulile băncii și în limba engleză. Exact acolo s-a blocat depoul.
Paisprezece luni pentru o licitație
Licitația de proiectare și execuție a pornit pe portalul de achiziții al BERD, pe 24 aprilie 2024. A avut cinci modificări, iar termenul de depunere a ofertelor s-a mutat de la 27 mai la 15 iulie 2024. Au venit trei oferte: asocierea Conest (Iași) și Mari Vila Com (București), firma Tancred din Galați și o firmă din Bangladesh, descalificată pentru o ofertă tehnică neconformă.
Apoi au urmat termenele anunțate de Primărie. Pe 23 octombrie 2024, purtătorul de cuvânt Sebastian Buraga spunea: „Estimăm 15 noiembrie data finală de evaluare și stabilire ofertant câștigător.” Pe 21 ianuarie 2025, același purtător de cuvânt muta semnarea: „Preconizăm finalizarea evaluării ofertelor și încheierea contractului de proiectare și execuție în luna martie 2025.”
Pe 1 aprilie 2025, primarul Mihai Chirica spunea la Radio Iași că așteaptă punctul de vedere al consultantului băncii. Și adăuga: „Va fi unul dintre cele mai moderne depouri din Europa, independent energetic din energie regenerabile. Sperăm ca chiar din această primăvară să ne apucăm de lucrări.”

Contractul cu Conest și Mari Vila Com s-a semnat pe 25 iunie 2025, la 14 luni după lansarea licitației. Valoarea lui depășește 250 de milioane de lei fără TVA, iar durata e de 24 de luni. Lucrările au pornit „oficial în primăvara acestui an”, scrie chiar Conest, adică în 2026, la un an după primăvara promisă de primar.
Banii PNRR pentru digitalizare, pierduți
În paralel, Primăria a cerut bani din PNRR pentru partea digitală a depoului: semnalizarea automată, dispeceratul, comanda de la distanță a macazurilor. Contractele de finanțare s-au semnat în februarie și martie 2023, cu termen de finalizare în iunie și iulie 2025. Primăria raporta nouă astfel de proiecte, de 56,3 milioane de lei.
Licitația pentru echipamente a apărut în sistemul de achiziții abia pe 24 martie 2025, la doi ani după contractele de finanțare. Valoarea estimată era de 42,19 milioane de lei fără TVA. În aprilie, Chirica spera să aibă firma „spre sfârșitul lunii iulie”. A venit o singură ofertă, care depășea estimarea cu circa 20%, potrivit interpelării lui Muraru.
Pe 28 august 2025, la o conferință de presă, Chirica a anunțat că digitalizarea depoului se numără printre proiectele PNRR pierdute. Procedura a fost anulată oficial pe 23 octombrie 2025, cu ofertele declarate inadmisibile. Între termenul de depunere a ofertelor și anulare au trecut 170 de zile.

Ministerul Dezvoltării a pus vina, în scris, pe Primărie. Într-un răspuns trimis lui Muraru în iunie 2026, la o întrebare despre proiectele PNRR ale Iașului, ministerul scria că „responsabilitatea implementării proiectelor, în termenul impus prin PNRR, respectiv 31 iulie 2026, se află în sarcina beneficiarului”. Beneficiarul e Municipiul Iași.
Devizul, de la 247 la 417,5 milioane de lei
Pe 31 iulie 2026, consilierii locali au votat un deviz nou, cu 18 voturi din 18. Diferența față de devizul din 2023 e de 170,5 milioane de lei:
- devizul aprobat în octombrie 2023: 247 de milioane de lei
- actualizarea prețurilor: circa 121 de milioane de lei
- rezerve pentru neprevăzute și ajustări de preț: 49 de milioane de lei
- devizul aprobat în iulie 2026: 417,5 milioane de lei
Toate sumele sunt fără TVA. Față de studiul de oportunitate din 2020, de 64,9 milioane de lei, devizul de azi e de 6,4 ori mai mare. Între timp, proiectul s-a lărgit cu podul peste pârâul Rediu, strada Strămoșilor și rondul Dacia, dar grosul scumpirii vine din anii pierduți. Actualizarea prețurilor singură înseamnă 121 de milioane de lei, adică 71% din diferență.

Interpelarea la care ministerul nu a răspuns
Alexandru Muraru a depus pe 27 octombrie 2026 interpelarea 1860B, adresată Ministerului Dezvoltării. Deputatul susține că Iașul a pierdut aproape 10 milioane de euro din PNRR și pune pierderea pe seama Primăriei: „Responsabilitatea pentru aceste întârzieri aparține administrației locale.”
Muraru scrie că, potrivit datelor despre proiect, stadiul fizic al șantierului era de 17% în iulie 2026, cu finalizare în noiembrie 2027. Concluzia lui: „Ieșenii plătesc de două ori: prin fondurile europene pierdute și prin dobânzile unui credit rambursat din bugetul local.”
Interpelarea are șase întrebări. Muraru vrea să afle câți bani din contractul PNRR s-au decontat, dacă ministerul a semnalat riscul la timp, dacă Iașul trebuie să dea bani înapoi și din ce program se mai poate plăti digitalizarea. Răspunsul era cerut în scris și oral, până pe 17 noiembrie. Pe 20 noiembrie, pe site-ul Camerei Deputaților nu exista niciun răspuns. Cifrele din interpelare sunt detaliate în articolul nostru din 2 noiembrie despre depoul Dacia.
Tramvaiele dorm la capăt de linie
Vechiul depou din Dacia a fost demolat între noiembrie 2023 și ianuarie 2024, pe bani de la bugetul local. Flota s-a mutat la Depoul Gară, care nu are loc pentru toate vagoanele. Muraru scrie că, în fiecare noapte, circa 25 de tramvaie rămân la capetele de linie din Dacia și Tehnopolis.

În același timp, Iașul a primit tramvaie noi. Ultimul dintre cele 18 tramvaie Bozankaya cumpărate prin PNRR a ajuns în aprilie 2026. Garează tot la Gară, pentru că depoul gândit pentru ele încă se toarnă. Interpelarea lui Muraru mai pomenește 229 de intervenții ale CTP la rupturi de linie în 2025 și 2026 și cel puțin 15 vagoane vechi de tip GT4 ținute în circulație din lipsă de alternativă.
Ce arată șantierul în noiembrie 2026
Pe 19 noiembrie, Conest a publicat stadiul lucrărilor, pe clădiri. Hala de garare acoperită, cu 41 de locuri, e cea mai avansată: fundația e gata, iar structura metalică a ajuns la 97%. Restul arată așa:
- clădirea de întreținere și spălătorie pentru tramvaie: fundația la 80%, canalele tehnice la 65%
- clădirea pentru autobuzele electrice: fundația la 80%, grinda de soclu la 60%
- podul peste Rediu: infrastructura la 100%, suprastructura la 50%
- canalizarea menajeră la 90%, cea pluvială la 80%

Depoul ar urma să găzduiască 46 de tramvaie și 62 de autobuze electrice. Constructorul nu dă un procent pentru tot proiectul și nici o dată de finalizare. Contractul, semnat în iunie 2025, are 24 de luni de execuție, iar Muraru indică noiembrie 2027. Asta înseamnă patru ani și trei luni după vara lui 2023, primul termen al Primăriei.


