Depoul Dacia, noua bază de tramvaie a Iașului, a rămas fără aproape 10 milioane de euro din PNRR, susține deputatul PNL de Iași Alexandru Muraru într-o interpelare înregistrată pe 27 octombrie la Camera Deputaților. Devizul proiectului a urcat între timp de la 247 la 417,5 milioane de lei, cu 69%.
Interpelarea e adresată Ministerului Dezvoltării, care coordonează componenta din PNRR din care ar fi trebuit să vină banii. Muraru cere un răspuns scris și oral până pe 17 noiembrie.
Depoul Dacia, șase ani de la studiu la un șantier de 17%
Deputatul pune pierderea pe seama Primăriei Iași. În interpelare scrie:
„Pierderea este rezultatul direct al modului în care Primăria Municipiului Iași a gestionat acest proiect timp de șase ani.”
Banii, spune Muraru, fuseseră alocați prin Componenta 10, Fondul local, pentru sistemele automate de semnalizare, pentru managementul depoului și al dispeceratului și pentru comanda la distanță a macazurilor din rețeaua de tramvai. Fără depoul construit, echipamentele nu aveau unde să fie instalate, arată deputatul.
Potrivit lui, stadiul fizic al șantierului era de 17% în iulie 2026, cu finalizare prevăzută în noiembrie 2027.
Cei 10 milioane de euro din PNRR și o licitație relansată
Muraru descrie digitalizarea depoului ca pe o procedură care a mers în urma construcției. Prima licitație a fost anulată, scrie el, pentru că singura ofertă depășea cu aproximativ 20% valoarea estimată de Primărie. A fost reluată în martie 2025, când depoul nu avea încă un constructor desemnat.
Termenul pentru proiectele din Componenta 10 era 31 iulie 2026 și a fost prelungit printr-un ordin al ministrului până pe 30 august 2026, arată interpelarea. PNRR s-a închis pe 31 august 2026.
Primăria Iași a vorbit public despre acest proiect. Într-o informare despre stadiul proiectelor PNRR, din octombrie 2024, municipalitatea raporta contracte de finanțare pentru nouă proiecte de digitalizare ale depoului, în valoare totală de 56,3 milioane de lei, adică 11,4 milioane de euro. Primarul Mihai Chirica a spus pe 28 august 2025, la o conferință de presă, că finanțarea PNRR pentru digitalizarea transportului public nu mai putea fi salvată, pentru că procedura de licitație nu ajunsese la un câștigător.
Cronologia pe care o descrie Muraru
Deputatul așază proiectul pe o axă de șase ani. Reperele din interpelare:
- studiul de oportunitate, aprobat în 2020
- autorizația de construire, emisă în 2022, anul primului credit de la BERD
- demolarea vechiului depou, în noiembrie 2023
- licitația pentru proiectare și execuție, lansată în aprilie 2024
- contractul de execuție, semnat în iunie 2025
Între lansarea licitației și semnarea contractului au trecut 14 luni. Comisia de evaluare a Primăriei a avut nevoie de peste un an ca să analizeze ofertele, scrie Muraru.
Creditul de la BERD, contractat în 2022 și suplimentat în 2023, ajunge la circa 50 de milioane de euro, potrivit deputatului. Rata lui se plătește din bugetul local. De aici concluzia lui: „Ieșenii plătesc de două ori: prin fondurile europene pierdute și prin dobânzile unui credit rambursat din bugetul local.”
Devizul urcă de la 247 la 417,5 milioane de lei
Cea mai grea cifră din interpelare e cea a devizului. Muraru compară estimarea din 2023 cu cea aprobată de Consiliul Local în iulie 2026, ambele fără TVA. Diferența e de 170 de milioane de lei, iar ea se descompune așa, în datele lui:
- deviz general aprobat în 2023: 247 de milioane de lei
- actualizarea prețurilor: circa 121 de milioane de lei
- rezerve pentru cheltuieli neprevăzute și ajustări de preț: 49 de milioane de lei
- deviz aprobat în iulie 2026: 417,5 milioane de lei
Calculul confirmă procentul: 417,5 împărțit la 247 înseamnă o creștere de 69%.
Potrivit proiectului prezentat consilierilor, din rezerva de 49 de milioane aproape 33 de milioane sunt pentru neprevăzute și circa 16 milioane pentru ajustări de preț în timpul contractului. Fără rezerve, devizul ajunge la 368 de milioane de lei (247 plus 121).
Interpelarea separă ce s-a pierdut de ce mai poate fi salvat. S-au pierdut banii nerambursabili pentru digitalizare, pe care Muraru îi evaluează la aproape 10 milioane de euro. Șantierul în sine merge mai departe, pe creditul BERD de circa 50 de milioane de euro, cu termen în noiembrie 2027. Rămâne deschisă digitalizarea: deputatul propune Programul Regional Nord-Est 2021–2027, Programul Transport 2021–2027, Fondul pentru Modernizare sau programe naționale, iar pentru componentele de energie verde cere sprijin tehnic din partea ministerului.
Contractul de execuție cu asocierea Conest și Mari Vila Com a fost semnat pe 25 iunie 2025, pentru 24 de luni de lucrări, iar valoarea lui depășește 250 de milioane de lei, conform anunțului Primăriei de la semnare.
Tramvaie garate la capetele de linie și vagoane GT4 în circulație
Efectele se văd pe linii, susține Muraru. După demolarea vechiului depou, flota a fost mutată la Depoul Gară, care nu are capacitatea necesară. În fiecare noapte, aproximativ 25 de tramvaie sunt lăsate la capetele de linie din cartierele Dacia și Tehnopolis.
Alte cifre din interpelare:
- intervenții ale CTP Iași pentru rupturi de linie, în 2025 și 2026: 229
- vârsta medie a flotei: 17 ani
- vagoane GT4 care ar impune casarea, dar rămân în circulație: cel puțin 15
Deputatul scrie că aceste vagoane sunt menținute în circulație din lipsa unor alternative.
Muraru spune că responsabilitatea pentru întârzieri e a administrației locale. Despre minister scrie că are un rol pe care nu și-l poate delega: trebuie să clarifice cum s-a ajuns la pierderea finanțării și ce obligații rămân orașului. Cum a ajuns devizul la o scumpire de aproape 70% am descris pe larg la începutul lunii.
Cele șase întrebări la care ministerul are termen pe 17 noiembrie
Deputatul îi cere ministrului șase lămuriri. Prima privește situația exactă a finanțării: data contractelor, valoarea alocată, sumele decontate, momentul și motivul pierderii. A doua întreabă dacă ministerul a semnalat riscul de nefinalizare și dacă Primăria a cerut reeșalonarea sau realocarea proiectului.
A treia are miza cea mai mare pentru bugetul orașului: dacă municipiul are de restituit sume după închiderea PNRR și cum se aplică regulile pentru investițiile nefinalizate la 31 august 2026. Următoarele două cer surse de finanțare rămase, între care Programul Regional Nord-Est 2021–2027 și Programul Transport 2021–2027, și un mecanism național pentru proiectele locale rămase pe drum. A șasea întreabă câte proiecte din Fondul local au pierdut finanțarea, în țară și la Iași, și ce valoare cumulată au.
Muraru încheie interpelarea cu o frază pe care o așază ca miză: „Ieșenii au dreptul să știe ce s-a pierdut și ce se mai poate salva.”
