Fenomenul supraaglomerării școlilor urbane, corelat cu utilizarea vizelor de flotant, reprezintă un subiect central pe agenda Ministerului Educației. În cadrul unei întâlniri recente cu directorii unităților de învățământ din Botoșani, ministrul Mihai Dimian a subliniat necesitatea modificării regulilor de înscriere, oferind ca exemplu clasa pregătitoare a propriului copil: efectivul a crescut de la 24 la 32 de elevi în prima săptămână de cursuri. Situația evidențiază o dinamică demografică școlară în care migrația elevilor dinspre zonele limitrofe către centrele urbane generează o distribuție inegală a resurselor educaționale.
Practica stabilirii unei reședințe temporare (viza de flotant) în proximitatea școlilor cu un istoric bun de performanță modifică distribuția naturală a elevilor. Conform declarațiilor ministrului Educației, un număr semnificativ de părinți din zonele rezidențiale limitrofe utilizează actualul cadru legal pentru a-și înscrie copiii la unitățile de învățământ de stat din mediul urban.
Efectul direct al acestei practici este polarizarea sistemului: unitățile din comunele învecinate funcționează adesea sub capacitate, cu efective de aproximativ 16 elevi la clasă, în timp ce școlile urbane vizate depășesc 30 de elevi, nivel care forțează capacitatea infrastructurii existente.
Dincolo de aspectele logistice, oficialii atrag atenția asupra unui efect în lanț. Eludarea regulilor de arondare școlară prin schimbarea formei de reședință generează ulterior plângeri din partea acelorași grupuri de părinți, care reclamă supraaglomerarea claselor în care au fost admiși copiii lor, situație la care au contribuit direct.
Numărul de elevi la clasă: Norme legale și excepții aplicate
Deși mediile naționale privind numărul de elevi la clasă se încadrează în limitele legale, cifrele din marile aglomerări urbane prezintă deviații majore. Conform Legii 141/2025 (care modifică Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023), efectivele sunt reglementate astfel:
- Învățământul primar: O clasă funcționează în medie cu 18 elevi, limitele fiind stabilite între 12 și 24.
- Gimnaziu: Media prevăzută este de 20 de elevi (între 12 și 28).
- Liceu: Media stabilită este de 23 de elevi (între 16 și 30).
Depășirea acestor plafoane se realizează prin aplicarea unor excepții legislative. Legea permite ca, în situații justificate și cu avizul inspectoratului școlar, clasele să fie suplimentate cu până la 4 elevi peste limita maximă. Astfel, o clasă de gimnaziu poate atinge legal 32 de elevi, iar una de liceu, 34. Datele centralizate de Ministerul Educației indică faptul că aproximativ 3-4% din clasele la nivel național funcționează peste limitele standard, însă aceste cazuri sunt concentrate preponderent în zonele urbane dense.
Criteriile de departajare și limitele metodologiei actuale
Metodologia de înscriere în vigoare acordă prioritate copiilor a căror locuință este arondată celei mai apropiate școli. Particularitatea sistemului constă în faptul că legislația educațională nu diferențiază, în procesul de departajare, între domiciliul stabil și reședința temporară (viza de flotant, ce poate fi obținută la cerere pentru o locuire declarată de minim 15 zile).
Dezbaterile pe acest subiect nu sunt de dată recentă. În mandatul fostului ministru Daniel David s-a discutat o posibilă corelare a legislației educaționale cu normele Ministerului Afacerilor Interne, cu scopul de a acorda prioritate domiciliului stabil în fața reședinței temporare. Până în prezent, măsura nu a fost implementată.
Consecința acestei abordări metodologice se reflectă direct în statisticile generale. Media aritmetică națională este menținută în parametri optimi deoarece clasele urbane cu 32 de elevi compensează statistic clasele rurale limitrofe care au rămas cu 12 elevi. În acest context, propunerea de modificare a regulilor privind obținerea și utilizarea vizelor de flotant vizează o distribuție mai echilibrată a populației școlare, menită să reducă presiunea administrativă asupra infrastructurii urbane.
