Modul de calcul al veniturilor din sectorul public urmează să fie modificat pentru a corecta discrepanțele salariale. Conform declarațiilor recente ale ministrului Muncii, Florin Manole, și ale ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, viitoarea lege a salarizării va condiționa majorările de indicatori macro-economici. Măsura vizează în special creșterea veniturilor de bază, în contextul în care spațiul fiscal al României pentru cheltuielile de personal este limitat de țintele de deficit și de monitorizarea Comisiei Europene.
Strategia guvernamentală propune trecerea de la majorări stabilite nominal la un sistem bazat pe indicatori economici calculabili. Potrivit ministrului Muncii, mecanismul se va sprijini pe următoarele direcții principale:
- Raportarea la indicatorii macro-economici: Fondul de salarii și procentul de creștere vor fi calculate anual în funcție de evoluția Produsului Intern Brut (PIB), rata inflației și spațiul bugetar disponibil, pentru a respecta țintele de deficit asumat.
- Creșterea veniturilor minime din sistem: Direcția principală a noii legi vizează personalul încadrat pe funcțiile de bază, cu accent pe angajații cu cele mai mici salarii, în special din Sănătate și Educație. Conform declarației ministrului Manole, obiectivul nu constă în acordarea unor majorări generale de amploare, ci în susținerea segmentului de bază al angajaților publici.
- Plafonarea temporară a salariilor care depășesc noua grilă: Angajații ale căror venituri actuale depășesc nivelul maxim prevăzut de viitoarea grilă (ca urmare a unor sporuri sau reglementări anterioare) nu vor suferi reduceri salariale nominale. În schimb, veniturile acestora vor rămâne la același nivel până când grila de salarizare se va echilibra prin creșterea treptată a salariilor inferioare.
Pentru a argumenta măsura susținerii veniturilor mici, oficialul a oferit exemplul salariaților ale căror venituri cresc exclusiv odată cu ajustarea salariului minim pe economie, situație pe care Guvernul dorește să o amelioreze la nivelul întregului sistem public.
Condiționalitățile europene: Cheltuielile de personal, raportate procentual la PIB
Dincolo de restructurarea internă a sistemului de salarizare, reforma reprezintă o condiționalitate asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat că măsurile sunt strâns legate de procesul de consolidare bugetară cerut de Comisia Europeană.
Concret, instituțiile europene monitorizează raportul dintre cheltuielile cu aparatul bugetar și Produsul Intern Brut. Astfel, fondurile alocate viitoarelor majorări salariale vor fi determinate direct de performanța economică a statului.În acest cadru restrictiv, elaborarea noii legi, prevăzută pentru adoptare în cursul acestui an, are în vedere:
- Stabilirea unor coeficienți de ierarhizare unitari între diferitele familii ocupaționale (ex: administrație, ordine publică, educație, sănătate).
- Reglementarea sistemului de sporuri, care în prezent generează diferențe de venituri pentru funcții similare.
- Implementarea etapizată: Din cauza impactului bugetar, aplicarea integrală a noii grile de salarizare se va face gradual, pe parcursul mai multor ani, odată cu extinderea capacității fiscale a statului.
Pe lângă reglementările din sectorul bugetar, Ministerul Muncii a anunțat și continuarea programelor destinate pieței libere a muncii. Un exemplu menționat este programul de subvenționare „Primul loc de muncă”, prin care statul intenționează să susțină integrarea a 28.000 de tineri și a angajatorilor acestora. Această măsură are dublul rol de a stimula ocuparea forței de muncă și de a consolida baza de contribuabili la bugetul de stat.
Sursa foto: Alexandru Dobre/ Mediafax
