O nouă inițiativă legislativă, depusă la Camera Deputaților, propune interzicerea telefoanelor în școli pe toată durata programului educațional, inclusiv în pauze și în timpul activităților extracurriculare. Proiectul de modificare a Legii învățământului preuniversitar nu aduce doar interdicții, ci și măsuri logistice: elevii vor fi obligați să își lase dispozitivele în spații special amenajate. Această propunere deschide o dezbatere privind echilibrul dintre accesul la tehnologie și calitatea actului educațional, având implicații pentru toate unitățile de învățământ.
Proiectul legislativ vine ca un răspuns la îngrijorările tot mai mari legate de impactul utilizării tehnologiei asupra capacității de concentrare și a interacțiunilor sociale ale elevilor. Documentul vizează modificarea articolului 106 din lege, instituind reguli pentru toate ciclurile de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial și liceal.
Textul propus în Parlament articulează un mecanism pentru implementarea acestei interdicții. Conform proiectului, utilizarea oricărui echipament de comunicații electronice este interzisă pe întreaga perioadă a cursurilor, cu excepția folosirii acestora în scop educativ sau în spații autorizate explicit.
Documentul prevede și sancțiuni pentru nerespectarea regulilor: confiscarea temporară a dispozitivelor de către personalul școlii. Ulterior, telefoanele ar urma să fie predate părinților, tutorilor legali sau elevilor, conform procedurilor stabilite prin fiecare regulament școlar. Această descentralizare lasă la latitudinea școlilor stabilirea unor proceduri interne pentru predarea și recuperarea aparatelor.
În expunerea de motive, inițiatorii subliniază câteva probleme ale sistemului educațional actual pe care doresc să le adreseze:
- Consiliere psihologică: Legea actuală (198/2023) este considerată deficitară în privința cadrului necesar pentru consilierea preșcolarilor și școlarilor aflați în situații de risc. Proiectul propune ca această consiliere să devină obligatorie.
- Cyber-bullying: Utilizarea necontrolată a telefoanelor este indicată drept un factor care alimentează fenomenul de hărțuire online în rândul tinerilor.
- Monitorizare video: Monitorizarea audio-video în școli este descrisă ca fiind „sporadică”, adesea blocată de lipsa acordului părinților. Proiectul vizează extinderea acestei monitorizări și instituie obligația părinților de a sesiza orice act de violență din școală.
Deconectarea digitală: Perspectiva psihologică asupra pauzelor
Argumentul central al interzicerii telefoanelor în timpul pauzelor este susținut de unii specialiști în psihologia educației. Psihoterapeutul Domnica Petrovai argumentează că pauzele ar trebui să fie momente de tranziție, de „reconectare” și interacțiune socială, nu de „deconectare” prin intermediul ecranelor.
Conform acestei perspective, permiterea accesului la telefon în pauze le-ar transmite elevilor mesajul că relaxarea se obține prin mecanisme nesănătoase. Distragerea atenției prin utilizarea rețelelor sociale ar crește starea de vigilență și ar anula efectele efortului cognitiv depus în timpul orei, copiii ajungând să evite interacțiunile sociale directe.
Datele recente confirmă existența unor probleme legate de utilizarea tehnologiei. Conform celei mai recente testări a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproape 25% dintre elevii de gimnaziu din România manifestă simptome asociate cu sevrajul psihologic (irascibilitate, neliniște) atunci când nu au acces la telefon în timpul orelor. Acest tip de dependență de mediul virtual este asociată de OMS cu dificultăți de integrare în sistemul de educație preuniversitară.
Impactul logistic: Cum se vor adapta școlile din Iași?
Implementarea acestui proiect de lege, în cazul în care va fi adoptat, va reprezenta o provocare logistică pentru școlile din Iași. Obligativitatea depozitării dispozitivelor în „spații special amenajate” presupune investiții în infrastructură, precum dulapuri securizate și sisteme de etichetare, dar și proceduri clare de predare-primire a telefoanelor.
Deși legea prevede excepții pentru utilizarea telefoanelor în scop educativ, aplicarea concretă va depinde de capacitatea administrativă a fiecărei unități. Pentru școlile cu un număr mare de elevi din mediul urban, gestionarea zilnică a dispozitivelor va necesita o organizare atentă pentru a asigura fluiditatea la începutul și sfârșitul programului.
Rămâne de analizat parcursul legislativ al acestei inițiative și modul în care eventualele norme de aplicare vor detalia transformarea dispozițiilor legale în realități funcționale pentru sistemul de învățământ.
