În preajma Sărbătorilor Pascale, un sondaj național realizat de INSCOP Research oferă o imagine de ansamblu asupra intențiilor românilor privind participarea la Slujba de Înviere și planurile pentru minivacanță. Datele indică o menținere a atașamentului față de tradiția religioasă, cu peste 75% dintre respondenți declarând că vor participa la slujbă. Totodată, analiza demografică evidențiază diferențe de comportament influențate de mediul de rezidență, nivelul de educație, vârstă și preferințele politice, majoritatea populației optând pentru petrecerea sărbătorilor acasă.
O lectură atentă a celui mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research, ale cărui date au fost culese în prima săptămână a lunii aprilie, arată că modul în care populația se raportează la Paște variază semnificativ în funcție de caracteristicile socio-demografice. Datele sondajului arată o intenție majoritară de participare la ceremoniile religioase: 75,6% dintre respondenți afirmă că intenționează să meargă anul acesta la Slujba de Înviere. La polul opus, 21,7% declară că nu au această intenție, în timp ce 2,7% reprezintă ponderea non-răspunsurilor.
Totuși, cercetarea indică o variație între intenția declarată pentru anul curent și prezența efectivă din anul anterior. Întrebați despre comportamentul lor de anul trecut, 65,9% au declarat că au participat la slujba din noaptea de Paști, în timp ce 34% nu au participat. Această diferență de aproape zece procente sugerează că intenția de participare este, în unele cazuri, o proiecție a dezirabilității sau a respectării unei tradiții, care în practică poate fi influențată de factori de moment.
Profilul participanților: Influența educației, vârstei și preferințelor politice
Analiza în profunzime a profilurilor demografice conturează segmente clare de public în ceea ce privește raportarea la evenimentele religioase:
- Segmentele cu o intenție ridicată de participare: Intenția de a merge la Slujba de Înviere este semnificativ peste media națională în rândul votanților AUR, persoanelor din segmentul de vârstă 30-44 de ani, cetățenilor cu educație primară și locuitorilor din mediul rural. Un nivel peste medie se înregistrează și în cazul angajaților la stat, precum și al utilizatorilor de rețele sociale (Facebook și Instagram).
- Segmentele cu o intenție mai scăzută de participare: Cei care nu intenționează să participe la slujbă se regăsesc într-o proporție mai mare comparativ cu restul populației printre votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cetățenii cu educație superioară și locuitorii din urbanul mic. Dacă în cazul celor cu studii superioare poate fi observată o tendință de secularizare prezentă și la nivel european, în cazul segmentului de peste 60 de ani absenteismul poate fi corelat și cu posibile dificultăți de mobilitate specifice vârstei pe timpul nopții.
Sursă foto: Agerpress
Pentru majoritatea respondenților (73,4%), Paștele rămâne în primul rând o sărbătoare religioasă. Această percepție este susținută într-o proporție mai mare de electoratul PSD și AUR, de persoanele peste 60 de ani, de cei cu educație primară și de locuitorii din urbanul mic. Restul populației atribuie alte semnificații principale sărbătorii:
- 12,1% o consideră o sărbătoare de familie (viziune care predomină printre votanții PNL, persoanele cu educație superioară, grupa de vârstă 45-59 de ani și angajații din sectorul public).
- 6,9% o văd ca pe o tradiție culturală.
- 5,4% recunosc caracterul comercial al acesteia.
- 0,9% se raportează la Paște strict ca la o perioadă liberă din an.
Planurile pentru minivacanță: Peste 76% dintre români rămân acasă
Datele referitoare la modul de petrecere a minivacanței indică o mobilitate turistică redusă a populației generale, majoritatea optând pentru a rămâne la domiciliu:
- 76,2% dintre respondenți declară că vor petrece sărbătorile acasă. Această opțiune este pronunțată în rândul votanților PSD, al persoanelor de peste 60 de ani și al locuitorilor din mediul rural.
- 9,6% spun că vor merge la rude sau prieteni (în special votanții PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din Capitală și angajații la stat).
- 2,5% vor pleca în vacanță în țară (preponderent votanții USR și persoanele între 30-44 de ani).
- 1,8% și-au planificat o vacanță în străinătate.
Acest procent ridicat al persoanelor care își petrec minivacanța la domiciliu reflectă în primul rând natura tradițională și familială a sărbătorilor pascale, însă limitează implicit și impactul economic pe care turismul intern l-ar fi putut genera în această perioadă.
Cercetarea sociologică a fost realizată de INSCOP Research la comanda Informat.ro. Datele au fost culese în perioada 1-7 aprilie 2026, prin metoda interviurilor telefonice (CATI). Volumul eșantionului a fost de 1.100 de persoane, fiind reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României (cu vârsta de 18 ani și peste) pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație). Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
