Ilie Bolojan explică ruptura de PSD, „PSD și-ar dori niște premieri marionetă care semnează pentru nota de plată, dar șurubărelile prin spate le-ar face oamenii care se pricep la asta din conducerea PSD.”

La zece luni de la preluarea mandatului într-un context de criză a deficitului, premierul Ilie Bolojan se confruntă cu o moțiune de cenzură susținută de peste 250 de parlamentari, inițiată de PSD și sprijinită de AUR. Într-un interviu amplu acordat jurnalistului Radu Andrei Tudor la „The News Man Podcast”, șeful Guvernului a oferit propria radiografie a rupturii politice, susținând că tensiunile au degenerat pe fondul tăierii accesului la fondurile publice discreționare și al încercărilor de a eficientiza companiile de stat. OradeIași.ro analizează argumentele premierului, declarațiile-cheie și impactul economic calculat al actualei instabilități asupra României.

De la guvernare comună la „dramoletă politică” și „premieri marionetă”

Actualul cabinet și-a asumat guvernarea într-un moment în care România se afla în pragul suspendării fondurilor europene din cauza deficitelor acumulate. Potrivit lui Ilie Bolojan, măsurile de corecție (creșteri de venituri și, ulterior, reduceri de cheltuieli) au fost asumate inițial de întreaga coaliție, însă iliau generat rapid fracturi interne.

Premierul acuză PSD de un dublu limbaj constant pe parcursul celor zece luni de mandat: „Partidul Social Democrat, care a generat această criză guvernamentală în care ne găsim, a început să joace o dramoletă politică care înseamnă să fie la guvernare, dar opoziția din interiorul guvernării. (…) Să fugă de răspunderea deciziilor pe care le au, încercând să joace în opoziție. Asta dintr-o lașitate politică, pentru că trebuie să ai și curajul să-ți asumi anumite decizii să scoți România din fundătura în care tot partidele care au guvernat au adus-o.”

Refuzul PNL de a se întoarce la masa negocierilor este motivat, în viziunea liderului liberal, de dorința social-democraților de a controla decizia guvernamentală din afara Palatului Victoria. „PSD și-ar dori niște premieri marionetă care semnează pentru nota de plată, dar șurubărelile prin spate le-ar face oamenii care se pricep la asta din conducerea PSD. Ori un astfel de premier nu va fi bun pentru România,” a subliniat Bolojan.

Explicația metaforei „rozătoarelor” și tăierea accesului la pușculița de stat

Unul dintre momentele tensionate din spațiul public a fost generat de utilizarea termenului de „șobolani” cu referire la scurgerile de fonduri din companiile de stat. În cadrul interviului, premierul a clarificat că metafora nu a vizat persoane, ci un fenomen economic sistemic: „Eu am dat un exemplu plastic care se referă la faptul că atunci când un gospodar își umple cămara cu grâne, degeaba le folosește cu măsură dacă sunt niște rozătoare care îi fac praf tot ce a strâns acolo. Nu are legătură cu oamenii. (…) Oricât am încerca să ne colectăm veniturile mai bine, oricâte economii vom face, dacă nu vom lua niște măsuri pentru ca resursele financiare ale țării să nu mai fie risipite, trecerea la buna guvernare nu se va putea face.”

Pentru a argumenta acest fenomen, șeful Guvernului a expus date și decizii tehnice care ar fi provocat „deranjul” politic:

• Blocajele din energie: Sistemul energetic național consumă circa 9.000 MW iarna, însă statul a emis avize tehnice de racordare (ATR) pentru aproximativ 120.000 MW, multe către companii de apartament fără angajați. „Am eliberat autorizații pentru companii care nu fac nicio investiție. Acei băieți deștepți au făcut niște bani zdraveni vânzând ATR-urile pe spatele cetățenilor, pentru că, neavând producție reală nouă, energia este mai scumpă cu 20-30%,” a explicat premierul.
• Lipsa de investiții la Hidroelectrica: Deși produce un sfert din energia țării, compania nu a investit în baterii de stocare. La prânz, când energia solară face ca prețul pieței să fie uneori negativ, compania vinde în pierdere, în loc să stocheze apa și să o uzineze seara, când prețul ajunge la 700-800 lei/MWh. „Managerii își iau bonusurile nu pentru că sunt performanți, ci pentru că apa curge la vale,” a punctat Bolojan.

  

• Oprirea finanțării ineficienței locale: Premierul a oferit exemplul Electrocentrale Craiova, companie care a primit un credit de 70 de milioane de euro în 2024 de la EximBank pentru a funcționa, iar acum este în insolvență, banii fiind pierduți. Sistarea acestui tip de intervenții guvernamentale a stârnit nemulțumirea liderilor locali.
• Evaziunea la carburanți: Guvernul a impus reautorizarea antrepozitelor fiscale, eliminând firmele care operau depozite doar scriptic pentru a rula facturi și a eluda plata taxelor, care reprezintă aproape jumătate din prețul la pompă.

Dincolo de jocurile politice pentru putere, analiza datelor macroeconomice arată un cost imediat al acestei crize pentru contribuabili. Turbulențele politice cresc percepția de risc a investitorilor, ceea ce se traduce automat prin dobânzi mai mari la împrumuturile suverane.

Ilie Bolojan a ilustrat gravitatea datoriei publice printr-o comparație directă cu investițiile în infrastructură: „Doar dobânzile anul acesta se ridică la 60 de miliarde de lei. Ca să înțeleagă toți cei care ne urmăresc: înseamnă Autostrada Moldovei, înseamnă 2,9% din PIB-ul României (…) și înseamnă tot programul de investiții Anghel Saligny pe cinci ani de zile în toate localitățile. În fiecare an, din dobânzile pe care le plătim, dispare Autostrada Moldovei.”

La acest cost al împrumuturilor se adaugă riscul blocajelor administrative. Administrația lucrează sub impulsul factorului politic, iar o moțiune de cenzură induce o stare de expectativă în rândul funcționarilor. Mai grav, subliniază premierul, ne aflăm într-o cursă contra cronometru cu fondurile europene: „Tot ce nu terminăm până la finalul lunii august înseamnă bani pierduți pentru România (n.r. pe componenta de granturi nerambursabile).”

Referitor la finalitatea moțiunii de cenzură, programată pentru vot pe 5 mai, Ilie Bolojan consideră că asocierea PSD-AUR pentru demiterea cabinetului său depășește un simplu vot conjunctural, transformându-se într-o alianță asumată: „Când ești semnatar comun la un proiect de lege, când faci declarații instituționale publice, înseamnă că de facto ai făcut o nouă alianță. Măcar să aibă demnitatea să spună cine este premierul acestei coaliții și care le sunt soluțiile.”

Indiferent de rezultatul votului din Parlament, poziția exprimată de Ilie Bolojan marchează o modificare clară de discurs în rândul Partidului Național Liberal: o delimitare fermă de politicile de compromis cu social-democrații și o încercare de a capitaliza politic măsurile de austeritate luate în cele 10 luni de mandat. Rămâne de văzut dacă piața financiară și electoratul vor valida, pe termen mediu, această strategie a „curajului impopular” asumată de liderul liberal.