Declarațiile susținute de premierul Ilie Bolojan la Suceava, în contextul depunerii unei moțiuni de cenzură, scot în evidență provocările administrative majore legate de termenele fondurilor europene. Discursul a vizat măsuri guvernamentale pentru susținerea financiară a primăriilor, scenariile politice imediate și condiționalitățile economice impuse de PNRR. Una dintre problemele centrale semnalate de autoritățile locale este blocajul financiar de pe șantiere. Cu aproximativ 20.000 de proiecte deschise la nivel național (școli, spitale, campusuri, reabilitări termice), primarii se confruntă cu un dublu impediment: durata procedurilor de decontare și dificultatea acoperirii cheltuielilor neeligibile din bugetele locale.
Pentru a asigura finalizarea acestor lucrări până la termenul limită din luna august, premierul a anunțat un pachet de măsuri ce va fi adoptat printr-o viitoare Ordonanță de Urgență:
- Simplificarea procedurii de plată: Decontările pentru proiectele europene se vor face direct de la Ministerul de Finanțe. „Am anunțat că luni seara Guvernul va adopta o ordonanță care va permite finanțarea proiectelor europene prin plăți rapide, direct de la Ministerul de Finanțe, în așa fel încât procedurile de verificare, care astăzi durează câteva luni, să nu lungească proiectele”, a explicat Ilie Bolojan.
- Linie de creditare de 2 miliarde de lei: Fondurile vor fi disponibile prin Trezorerie. Această măsură, subliniază premierul, are scopul „acoperirii prin credite din trezorerie a cheltuielilor neeligibile a acestor proiecte, multe dintre primării având cheltuieli suplimentare care nu sunt acoperite din fonduri europene și pentru care nu au capacitate financiară”.
Scenariile moțiunii și eficiența aparatului administrativ
În eventualitatea trecerii moțiunii de cenzură inițiate de opoziție, procedura constituțională prevede un interimat guvernamental până la formarea unui nou executiv. Premierul a argumentat că instabilitatea politică afectează direct eficiența aparatului bugetar, crescând riscul ca România să rateze jaloanele PNRR.
„Aparatele publice din România nu funcționează decât pe bază de impulsuri. Dacă nu se pune presiune pe aparatul public să livreze maxim, el va lucra la o turație limitată. Orice senzație de instabilitate demotivează aparatul”, a avertizat șeful Executivului.
Răspunzând solicitărilor PSD de a renunța la președinția PNL, Bolojan a catalogat gestul drept „o lipsă de politețe și de respect”. Totodată, a asumat un discurs critic la adresa propriului partid privind rezultatele electorale aflate în scădere: „Dacă PNL nu a mai luat voturile respective […], este legat de faptul că noi ne-am părăsit de cetățeni prin comportamentele pe care le-am tolerat, prin erorile pe care le-am făcut”.
Un element esențial pentru atragerea tranșelor de câte 700 de milioane de euro din PNRR este adoptarea noii Legi a salarizării unitare în sectorul public. Premierul a subliniat că spațiul fiscal al României este limitat și a prezentat situația ca pe o decizie majoră de asumare a clasei politice:
„Avem două posibilități în lumea politică: să creăm așteptări care nu pot fi onorate. Știm care este spațiul fiscal al României pentru a crește salarii în sectorul public […]. Sau a doua variantă de susținere, să avem o discuție transparentă. Care sunt posibilitățile României, unde este situat? Pentru că de această lege și de celelalte câteva legi depinde accesarea a 700 de milioane de euro”.
Programul SAFE și achizițiile din industria de apărare
Referitor la controversele legate de programul european SAFE, premierul a respins acuzațiile, precizând că arhitectura acestuia a fost aprobată anterior. „În mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit, s-a votat schema de gestionare a programului SAFE. La data respectivă, la propunerea premierului, Cancelaria primului-ministru a fost desemnată ca integrator al gestionării”, a clarificat acesta.
Conform datelor prezentate, achizițiile se bazează pe planuri de înzestrare validate de CSAT pe orizonturi de 5-10 ani. O condiție centrală a negocierilor este revitalizarea industriei locale de profil. „Cel puțin 50% din ceea ce va achiziționa România în următorii ani, până în 2030, vor fi bunuri produse în România, în așa fel încât, pe de-o parte, să ne asigurăm un transfer de tehnologie […], să ridicăm compania de stat Romarm în așa fel încât acolo unde există capacități de producție să se poată produce armament”, a afirmat Bolojan.
În privința despăgubirilor acordate pentru inundațiile din Suceava și incendiul de la Soveja, Guvernul a aplicat un principiu de diferențiere a sprijinului financiar, corelând direct ajutoarele de stat cu respectarea legalității.
„Guvernul, prin cele două alocări pe care le-a făcut, a respectat un principiu, și anume că cei care au asigurările în bună regulă, au primit toți banii care să le acopere pagubele integral. […] Cei care aveau asigurări obligatorii, au primit un bonus suplimentar care a fost mărit și dacă aveau autorizație de construire. Deci intrarea în legalitate și asigurările sunt condiții de bază pentru a-ți proteja locuința”, a concluzionat premierul, indicând o responsabilizare directă a cetățenilor în fața riscurilor climatice.
