Gestionarea animalelor fără stăpân a devenit, de-a lungul a două decenii, un veritabil test de capacitate administrativă pe care majoritatea primăriilor din mediul rural îl pică sistematic. În timp ce comunele cu bugete de austeritate pompează sume uriașe în firme private de ecarisaj fără rezultate durabile, o coaliție națională a ONG-urilor propune o schimbare radicală a legislației: transferul responsabilității de la nivel local către Consiliile Județene.
De la adoptarea Ordonanței de Urgență 155/2001, statul a pasat responsabilitatea gestionării animalelor fără stăpân exclusiv în curtea primăriilor (Unităților Administrativ-Teritoriale). Legislația ignoră însă o realitate economică elementară: o comună mică nu dispune de bugetul necesar pentru a construi un adăpost autorizat sanitar-veterinar, pentru a angaja personal specializat și pentru a susține campanii recurente de sterilizare.Efectul direct al acestui vid de capacitate a fost proliferarea firmelor private de ecarisaj. Acestea sunt contractate din fonduri publice strict pentru operațiuni de capturare (și, frecvent, eutanasiere), un sistem pe care asociațiile de profil îl descriu ca fiind o „gaură neagră” bugetară. Sume considerabile sunt cheltuite anual fără a genera o scădere reală a numărului de animale abandonate pe ulițe.
În acest context, o coaliție formată din entități precum Asociația Dreptate pentru Animale, Save our Paws și Kola Kariola solicită amendarea urgentă a OUG 155/2001. Soluția lor? Ridicarea competenței la nivel județean. Argumentul principal este optimizarea resurselor: o coordonare județeană ar permite construirea unor adăposturi zonale mari și finanțarea unor campanii județene de sterilizare în masă, tăind astfel oxigenul afacerilor private de hingherit.
Perspectiva Consiliului Județean Iași: De la problema fragmentată la soluția regională
Confruntată cu plângerile primarilor de comune care se declară depășiți de fenomen, administrația județeană de la Iași a început să recunoască necesitatea unei schimbări de paradigmă. Punctul de vedere conturat la nivelul municipalității și al Consiliului Județean Iași susține ideea că un câine abandonat nu cunoaște granițele administrative dintre UAT-uri, prin urmare, soluția nu poate fi una fragmentată.
Inițiativele recente și discuțiile de la nivelul conducerii Consiliului Județean (CJ) Iași, derulate inclusiv în dialog cu reprezentanții societății civile și ai asociațiilor de protecție a animalelor, indică disponibilitatea instituției de a-și asuma un rol activ de coordonare. Direcțiile clare vizează:
- Crearea unei infrastructuri zonale: În loc ca 90 de comune să încerce (și să eșueze) să construiască 90 de adăposturi mici și subfinanțate, CJ Iași sprijină ideea unor centre regionale de ecarisaj și adopție, capabile să deservească asociații întregi de comune.
- Parteneriatul public-ONG: Administrația județeană a subliniat în repetate rânduri importanța colaborării cu voluntarii și asociațiile (cum sunt asociațiile locale care gestionează deja situații de criză), realizând că expertiza și forța de muncă a ONG-urilor sunt vitale pentru latura de adopții și recuperare medicală.
- Prevenția ca politică județeană: Reprezentanții administrației județene recunosc că direcționarea fondurilor publice către sterilizarea masivă în mediul rural, eventual prin unități medicale mobile susținute de județ, este singura metodă prin care se poate stopa „izvorul” de pui abandonați care ajung în cele din urmă la periferia municipiului.
Padocul Metropolitan: De la viziune la un proiect de 14,4 milioane de lei
Trecerea de la intenție la execuție a început deja să prindă contur la nivelul inelului periurban, prin intermediul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Zona Metropolitană Iași. Administrația locală și județeană a pus pe hârtie proiectul „Padoc Metropolitan Iași – Centru de îngrijire și asistență pentru toate animalele”, un prim pas concret către o gestiune centralizată a problemei. În ședința ordinară a CJ Iași din 26 august 2025, consilierii au aprobat alocarea sumei de 248.050 lei pentru finanțarea etapei a II-a a proiectului, vizând întocmirea Proiectului Tehnic. Contractul de prestări servicii pentru proiectare și inginerie a fost semnat pe 23 septembrie 2025. Într-o notă rară pentru ritmul administrației românești, proiectantul a predat documentația necesară pentru contractarea lucrărilor (PTh + DTAC) pe 16 decembrie 2025, cu 15 zile înaintea termenului limită.
„Consiliul Județean Iași, atât în 2023, cât și în 2024, deși nu a avut această atribuție, a alocat resurse financiare considerabile către UAT-urile județului nostru pentru campanii de sterilizare.Ulterior, pentru că fenomenul este și mai amplu, respectiv mai accentuat în zona metropolitană Iași, au fost direcționați bani și către ZMI”, a spus președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe.
Costel Alexe: „Fără campanii de sterilizare, problema câinilor fără stăpân din județul Iași nu poate fi rezolvată”
Președintele CJ Iași a precizat că a fost transmisă o solicitare către Guvernul României pentru ca, prin legea bugetului de stat, autoritățile județene să poată aloca fonduri din cotele defalcate de TVA începând cu anul 2026, după ce acest lucru a fost interzis pentru anul 2025.
Acesta a avertizat însă că, pe termen lung, construirea de noi adăposturi nu va rezolva problema, deoarece acestea se vor umple rapid.
„Trebuie să lucrăm la fondul problemei, nu doar la efecte. Asta înseamnă investiții masive în campanii de sterilizare, atât pentru câinii fără stăpân, cât și pentru cei din gospodării, precum și un tratament mai responsabil și mai uman față de animale”, a declarat Costel Alexe.
Adevărata provocare a administrației ieșene se mută acum pe plan financiar. Conform Devizului General rezultat din Proiectul Tehnic, valoarea totală a viitorului Padoc Metropolitan se ridică la 14.400.845,67 lei si ar urma să fie construit în comuna Victoria.
Până când legislația națională se va alinia nevoilor din teritoriu și până la finalizarea infrastructurii metropolitane, marile centre urbane rămân singurele capabile de o abordare integrată. Municipiul Iași oferă o radiografie clară a modului în care o administrație publică poate lucra eficient alături de ONG-uri, model ce ar putea fi replicat la scara noului Padoc Metropolitan.
Într-o luare de poziție fermă, care mută discuția din zona strict emoțională în cea a responsabilității fiscale, medicul veterinar Emma Straturat, președinta asociației „Save Our Paws”, a lansat un avertisment dur cu privire la eșecul sistemic al autorităților.
„Ani la rând, problema câinilor fără stăpân a fost o gaură neagră în bugetele locale, o fântână fără fund în care s-au aruncat bani publici, fără ca vreo soluție reală să răsară vreodată la suprafață. Când un sistem consumă milioane și nu oferă rezultate, nu mai vorbim despre neputință. Vorbim despre lipsă de transparență. Vorbim despre lipsă de control. Vorbim despre o soluție menținută intenționat în beznă, pentru că în beznă nu se vede cum curge banul cetățeanului.
Schimbarea e necesară nu pentru că lucrurile au mers bine, ci pentru că, sub tăcerea lor administrativă, s-au pierdut prea multe vieți și prea mulți bani ai oamenilor. E timpul ca lumina să cadă acolo unde până acum a fost întuneric: pe contracte, pe decizii, pe traseul fiecărui leu. Nu mai avem nevoie de promisiuni, ci de un sistem care nu poate ascunde nimic. Un sistem în care fiecare pas lasă urme, nu umbre. Un sistem în care cei care lucrează cu vieți, și nu cu cifre, să răspundă pentru ceea ce fac. Pentru că doar atunci când adevărul e vizibil, suferința nu mai poate fi trecută cu vederea”, spune Emma Stratulat pe pagina ei de Facebook.
La nivelul municipiului, serviciul este delegat companiei publice Salubris SA, care administrează padocul de la Tomești. Datele analizate din perioada 2022–2025 arată o strategie axată pe prevenție, nu doar pe capturare:
- 4.609 câini au fost preluați de pe domeniul public al municipiului și din zonele limitrofe aflate sub contract.
- Au fost efectuate 5.705 sterilizări. Dintre acestea, 2.350 au vizat câini cu proprietar. Această componentă este cheia întregului sistem, deoarece previne abandonul. Prin HCL nr. 15/2009, Primăria Iași subvenționează integral sterilizarea câinilor metiși deținuți de ieșeni, programul având buget asigurat inclusiv pentru anul 2026.
- Prin colaborarea cu Asociația „Sfântul Mucenic Trifon – Ocrotitorul Animalelor”, capacitatea adăpostului a crescut cu 220 de locuri (13 boxe noi), ajungând la aproximativ 1.500 de locuri. Un detaliu important pentru calitatea condițiilor îl reprezintă achiziția a trei containere climatizate pentru recuperarea animalelor senioare sau bolnave.
Eficiența măsurată în adopții: 2.800 de vieți salvate
Niciun adăpost, indiferent de dimensiune, nu poate funcționa fără un flux constant de adopții. Fără acesta, padocurile se transformă rapid în lagăre. Statisticile de la Iași înregistrează parametri remarcabili la nivel național: 2.822 de câini au fost adoptați de la padocul Tomești între 2022 și 2025.
Târgurile „Adoptă un cățel AMI”, organizate în spații publice vizibile (cum a fost cel de pe 1 martie 2026 din Piața Unirii), au generat 120 de adopții doar anul trecut. Mai mult, campanii de educație civică precum „Tramvaiul Responsabilității” și „De la depou la padoc”, realizate în parteneriat cu CTP Iași și Asociația Tramclub, au transformat locuitorii orașului în aliați ai autorităților.
