Desemnarea europarlamentarului Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan aduce la Palatul Victoria un profil politic clădit în ultimele două decenii în proximitatea puterii executive. Venit în România la 17 ani din sudul Basarabiei (actualul raion Ismail), Eugen Tomac premier desemnat și-a construit notorietatea ca specialist în problematica diasporei. Ascensiunea sa, susținută inițial de Traian Băsescu, este marcată de mandate parlamentare și europene, dar și de o relație recurentă a membrilor familiei sale cu funcțiile publice, precum și de un dosar de prejudiciu financiar la Curtea de Conturi, soluționat prin prescripție.
Cariera politică Tomac s-a dezvoltat în structurile administrației centrale, beneficiind de susținerea directă a fostului președinte Traian Băsescu. Intrarea sa în eșaloanele superioare s-a produs în 2004, când, la scurt timp după finalizarea masteratului în istorie, a fost numit consilier prezidențial pe problemele românilor de pretutindeni.
Această direcție i-a definit întregul parcurs. În timpul guvernării PDL (2009), a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), coordonând același domeniu. Ulterior, a revenit la Administrația Prezidențială, tot pe postul de consilier de stat (2012).
Din punct de vedere electoral, Eugen Tomac a obținut primele rezultate în 2012, când a fost ales deputat în Colegiul pentru Diaspora cu 78% din voturi, obținând un al doilea mandat în 2016. S-a alăturat Partidului Mișcarea Populară (PMP) la înființarea acestuia, formațiune pe care o conduce din 2015 (cu o întrerupere între 2020 și 2022). Deși PMP nu a mai atins pragul electoral la ultimele alegeri naționale, Tomac a asigurat supraviețuirea politică a partidului la nivel european. A fost ales europarlamentar în 2019 și reconfirmat în 2024, pe listele Alianței Dreapta Unită. În 2025, președintele Nicușor Dan l-a cooptat în echipa sa, oferindu-i funcția de consilier onorific.
Din perspectiva alianțelor viitoare, desemnarea sa presupune negocieri directe cu Partidul Social Democrat. Deși discursul public al lui Tomac a fost constant anti-PSD, realitatea din teritoriu arată că PMP a încheiat anterior alianțe administrative cu social-democrații în diverse consilii județene, inclusiv în Consiliul General al Capitalei între 2016 și 2020.
Dosarul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni: Salvat de termene
Un punct critic în activitatea sa administrativă s-a înregistrat în anul 2012, când Curtea de Conturi a publicat un raport referitor la perioada în care Eugen Tomac a condus Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP).
Inspectorii au reclamat cheltuirea nelegală a unor fonduri publice în valoare de aproximativ 2,3 milioane de lei. Conform raportului, sumele au fost direcționate către firme private de difuzare a presei din Chișinău, dar și către entități precum Asociația Presei Independente din Republica Moldova și Congresul Jurnaliștilor Români de Pretutindeni.
Statul român, prin DRP, a inițiat acțiunea în instanță pentru recuperarea prejudiciului (1.708.499 lei plus penalități) abia în noiembrie 2023. Dosarul s-a încheiat fără ca o instanță să se pronunțe pe fondul acuzațiilor formulate de Curtea de Conturi. În februarie 2025, Tribunalul București a respins acțiunea pe motiv că faptele (din perioada 2010-2011) s-au prescris. Curtea de Apel București a menținut această hotărâre în luna mai 2026, clasând definitiv litigiul.
Relația familiei cu aparatul de stat și accesul la fonduri europene
Un element constant în profilul liderului PMP este prezența membrilor familiei în structuri de stat, adesea în aceleași ministere în care acesta și-a desfășurat activitatea.
- Diana Postică (soția): Avocat de profesie, a fost consilier la cabinetul președintelui Camerei Deputaților între 2009 și 2012. În 2021, a fost numită de Guvern în Consiliul de Administrație al Engie (poziție părăsită în 2022). Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe a numit-o viceconsul la Ambasada României din Bruxelles. Eugen Tomac a declarat public că această detașare a avut loc pentru „reîntregirea familiei”, el activând în capitala Belgiei ca europarlamentar.
- Stela Culic (cumnata): A coordonat campania electorală a lui Traian Băsescu la referendumul din 2009. Lucrează drept consilier în cadrul MAE din aprilie 2009. În plus, conduce din 2013 Departamentul Juridic al Institutului Național de Cercetări în Microtehnologie.
Dincolo de funcțiile bugetate, familia liderului politic a accesat și finanțări europene. Presa centrală a dezvăluit recent că o firmă de editură, fondată inițial de soția sa, Diana Postică, și transferată ulterior mamei acesteia (soacra lui Eugen Tomac), a fost declarată eligibilă și a beneficiat de fonduri PNRR.
Radiografia financiară: Portofoliu imobiliar și venituri salariale
Conform declarației de avere depuse în 2024, averea Eugen Tomac este diversificată, incluzând active imobiliare în România și Belgia, deținute în proporție de 50% alături de soția sa.
- Imobiliare România: Deține două terenuri intravilane: 1.300 de metri pătrați în localitatea 23 August, județul Constanța (achiziționat în 2023) și aproape 3.900 de metri pătrați în comuna Bărnad, județul Neamț (cumpărat în 2022).
- Imobiliare Belgia: Deține un apartament de 95 de metri pătrați în Bruxelles (cumpărat în 2021) și o casă de 352 de metri pătrați în Charleroi (achiziționată în 2023).
- Credite și lichidități: Familia a contractat două credite ipotecare de la bănci din Belgia (cumulat aproximativ 298.500 de euro, scadente în 2038 și 2041). La capitolul activ, europarlamentarul raportează conturi în străinătate de peste 80.000 de euro, criptomonede de 28.600 de dolari, precum și fonduri de pensii și asigurări.
Veniturile raportate în ultimul an fiscal analizat se bazează pe salarii: Eugen Tomac a încasat aproximativ 94.000 de euro net de la Parlamentul European, în timp ce soția sa a înregistrat venituri cumulate din partea MAE de peste 29.000 de euro și 22.000 de lei. Dispunând de aceste resurse, liderul PMP și-a împrumutat partidul cu 500.000 de lei pentru campania electorală din 2024.
