Membrii asociației MozaiQ, împreună cu activista Alina Greavu, au înregistrat miercuri la Parlament o petiție susținută de peste 102.000 de semnături, prin care solicită adoptarea cadrului legal pentru un parteneriat civil în România. Conform procedurilor instituționale, Legislativul are obligația să analizeze documentul și să formuleze un răspuns oficial în termen de maximum 30 de zile. Inițiativa readuce în dezbaterea legislativă statutul persoanelor care trăiesc în uniuni consensuale.
În prezent, Codul Civil român nu prevede o formă de recunoaștere juridică pentru partenerii care conviețuiesc fără a oficia o căsătorie. Această situație se aplică unitar tuturor uniunilor consensuale, indiferent dacă sunt formate din parteneri heterosexuali sau de același sex.
Dincolo de aspectele patrimoniale, absența unei reglementări produce efecte directe în interacțiunea cu instituțiile statului, în special în situații de urgență medicală. Conform legislației privind drepturile pacientului, în cazul spitalizării sau incapacității unuia dintre parteneri, celălalt nu are calitatea legală de aparținător. Prin urmare, partenerului necăsătorit îi este restricționat accesul la vizite, la informații medicale confidențiale și la luarea deciziilor terapeutice, aceste prerogative fiind rezervate exclusiv rudelor de sânge sau soțului legitim.
Ce prevede petiția depusă la Parlament
Demersul înregistrat la Parlament este susținut oficial de peste 85 de organizații neguvernamentale, persoane publice, precum și de specialiști din domeniul sociologiei și psihologiei. Sub denumirea „Parteneriat Civil Acum”, campania solicită legiferarea unui set de drepturile cuplurilor necăsătorite, cu aplicabilitate administrativă, medicală și economică.
Conform inițiatorilor, recunoașterea parteneriatului civil ar trebui să confere membrilor cuplului următoarele drepturi:
-
Rolul de aparținător legal: Dreptul de reprezentare și decizie în sistemul de sănătate.
-
Dreptul la moștenire: Stabilirea unei vocații succesorale în absența unui testament.
-
Regimul bunurilor comune: Clarificarea juridică a modului în care sunt administrate și împărțite bunurile dobândite pe parcursul relației.
-
Asigurarea de sănătate: Posibilitatea ca partenerul fără venituri să poată dobândi calitatea de co-asigurat pe polița de sănătate a celuilalt.
-
Pensia de urmaș: Acordarea sprijinului financiar prevăzut de lege pentru partenerul supraviețuitor.
-
Accesul la creditare: Recunoașterea veniturilor cumulate ale ambilor parteneri de către instituțiile financiar-bancare.
Jurisprudența internațională și deciziile CEDO referitoare la România
Solicitarea societății civile vine într-un context marcat de o serie de hotărâri emise de instanțele internaționale care vizează statul român.
În anul 2023, printr-o hotărâre definitivă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a reținut că România are obligația pozitivă de a recunoaște și proteja legal familiile formate din persoane de același sex. Mai mult, printr-o hotărâre din 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a statuat că cetățenii de același sex căsătoriți legal într-un alt stat membru UE trebuie recunoscuți ca soți pe teritoriul României, strict în scopul exercitării dreptului la liberă circulație și ședere.
Aceste aspecte au fost analizate și pe plan intern. Curtea Constituțională a României a precizat în două decizii anterioare că statul are obligația de a recunoaște cuplurile necăsătorite, pentru a asigura respectarea dreptului la viață privată și de familie.
În următoarele 30 de zile, comisiile parlamentare competente vor trebui să analizeze documentația depusă și să comunice o decizie privind eventualitatea inițierii unui parcurs legislativ pe această temă.
