Începutul anului 2026 ne pune în față o oglindă economică incomodă. Deși Iașul își consolidează statutul de lider incontestabil al regiunii Nord-Est, o analiză comparativă bazată pe ultimele date ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) și Institutului Național de Statistică (INS) arată o realitate structurală îngrijorătoare. În competiția marilor poli urbani ai României, Iașul pierde teren în fața Clujului, Timișului și Brașovului, rămânând captiv într-o economie de servicii, lipsită de motorul industrial care propulsează Vestul.
PIB-ul pe cap de locuitor: Suntem sub media națională
Indicatorul cel mai relevant pentru nivelul de trai și productivitate, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, plasează Iașul într-o ligă inferioară comparativ cu omologii săi din Transylvania.
Conform prognozelor pentru 2025-2026, un ieșean produce, în medie, o valoare economică estimată la 17.000 – 18.000 de euro anual.
- Context: Această cifră reprezintă doar 85,6% din media națională (situată la aprox. 19.851 euro).
- Comparația dură: În Cluj, PIB-ul per capita a depășit bariera de 30.000 de euro (+5,9% creștere anuală), iar în Timiș și Brașov se situează în jurul a 26.000 de euro.
Practic, economia Iașului generează o valoare adăugată brută semnificativ mai mică, fiind dependentă de sectoarele bugetare (sănătate, educație) și de insula de prosperitate reprezentată de sectorul IT, în timp ce aportul industriei rămâne anemic (sub 12% din PIB).
Salariile: decente pentru Moldova, mici pentru pretențiile unui pol regional
Piața muncii reflectă fidel structura economică. În luna octombrie 2025, salariul mediu brut în județul Iași a fost de 6.763 lei (aproximativ 5.335 lei net).
Deși această sumă este cu 17,5% peste media regiunii sărace a Moldovei, ea pălește în fața cifrelor din Vest:
- Cluj: Salariu mediu net de 6.633 lei (diferență de +1.300 lei/lună față de Iași).
- Timiș: Salariu mediu net de 6.192 lei.
- Media Națională: 5.539 lei net.
Iașul se află în paradoxul de a avea așteptări salariale similare cu Vestul (candidații speră la 6.000 lei), dar o realitate economică ce oferă cu 25-30% mai puțin. Lipsa marilor investiții străine directe și a corporațiilor non-IT ține salariile sub presiune.
Șomajul și lipsa industriei
Rata șomajului în Iași, înregistrată în noiembrie 2025 la 3,40%, este considerată moderată, fiind ușor peste media națională de 3,21%.
Însă, comparația cu județele industrializate arată diferența de dinamică:
- Timiș (~1,0%) și Cluj (~1,5%) se confruntă cu o criză acută de forță de muncă, importând masiv angajați, deoarece industria și serviciile au absorbit tot potențialul local.
- În Iași, șomajul de 3,4% indică faptul că încă există forță de muncă disponibilă, dar economia locală nu creează suficiente locuri de muncă în producție pentru a o absorbi.
Perspective 2026: Creștere fără dezvoltare structurală?
Prognozele indică o creștere economică a Iașului de 3,8% – 4,8% pentru 2026, susținută în mare parte de construcții (infrastructură și rezidențial) și consum. Totuși, fără o conectare rapidă la autostrăzi (A7 și A8 fiind încă în lucru) și fără parcuri industriale majore care să atragă producție, Iașul riscă să rămână o „insulă de servicii”.
Datele economice de la începutul anului 2026 confirmă o Românie cu două viteze. Iașul este „regele” incontestabil al Nord-Estului, dar în liga mare a polilor regionali, joacă cu un handicap major. Diferența de aproape 13.000 de euro la PIB-ul pe cap de locuitor față de Cluj nu poate fi recuperată doar prin IT și universități. Este nevoie de reindustrializare inteligentă și de atragerea capitalului străin care, momentan, se oprește la Carpați.
