Startul lucrărilor la Autostrada Unirii (A8) se lovește de o realitate dură pe teren. Segmentul Leghin – Moțca, primul contract semnat pentru sectorul montan al autostrăzii care va lega Moldova de Transilvania, înregistrează întârzieri majore. Deși contractul cu grupul UMB a fost parafat încă din toamna anului 2023, utilajele au intrat pe traseu abia în februarie 2025.
În prezent, șantierul pare părăsit, iar ritmul de execuție a generat deja prima consecință gravă: pierderea finanțării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Banii există pe hârtie, dar lipsesc utilajele din teren
Pentru a înțelege dimensiunea blocajului, trebuie analizate datele financiare și termenele asumate. Construirea celor aproximativ 30 de kilometri dintre Leghin (Neamț) și Moțca (Iași) are o valoare totală estimată la 1,5 miliarde de lei.
Deși finanțarea europeană nerambursabilă prin PNRR a fost pierdută tocmai din cauza demarării tardive a lucrărilor, Guvernul a asigurat continuitatea proiectului din fonduri naționale. Conform proiecțiilor bugetare pentru anul 2026, statul a alocat efectiv 607 milioane de lei, cu angajamente de plată de până la 550 de milioane de lei. Așadar, din punct de vedere financiar, statul este pregătit să susțină ritmul lucrărilor. Problema rezidă, însă, în capacitatea constructorului de a livra rezultate.
Conform calendarului inițial, acest sector ar fi trebuit finalizat în 2026. Imaginile recente filmate pe traseu arată însă un progres fizic incompatibil cu respectarea acestui termen de recepție.
Scuzele birocratice ascund o problemă de capacitate
Întârzierile au fost justificate parțial prin necesitatea unor modificări de proiectare. Segmentul a fost prelungit cu câteva sute de metri, trecând de la 29,9 km la 30,08 km. Această ajustare minoră a documentației tehnice a fost folosită ca argument pentru amânarea mobilizării, deși constructorul a dat asigurări publice la momentul respectiv că termenul final de execuție nu va fi periclitat.
Realitatea din teren sugerează însă o cu totul altă cauză pentru abandonarea temporară a șantierului de pe A8: supraaglomerarea grupului UMB. Experții în infrastructură atrag atenția că firmele omului de afaceri Dorinel Umbrărescu își concentrează resursele umane și tehnice masiv pe Autostrada Moldovei (A7), unde presiunea publică și politică este la cote maxime.
Acest model de prioritizare nu este o noutate. Un scenariu identic s-a desfășurat tot în județul Iași, pe tronsonul Mircești – Pașcani (parte din A7). Acolo, ritmul lent dictat de același constructor a condus, de asemenea, la ratarea fondurilor din PNRR, lucrările fiind mult în spatele graficului.
Deși întâmpină dificultăți clare de mobilizare pe Leghin – Moțca, grupul UMB continuă să își extindă portofoliul de contracte pe A8. Recent, asocierile conduse de firmele băcăuane și-au adjudecat lucrări pentru alți peste 120 de kilometri din dificilul sector montan al autostrăzii.
În paralel, sectorul infrastructurii din regiune este măcinat de războaie juridice. UMB a inițiat o serie de litigii în instanță contestând contractele câștigate de concurența de la Danlin XXL. Printre proiectele blocate sau întârziate de aceste contestații se numără tronsoanele Joseni – Ditrău și Moțca – Târgu Frumos (ambele pe A8), dar și drumul expres Piatra Neamț – Bacău.
Datele tehnice ale segmentului Leghin – Moțca
Dincolo de calculele companiilor și deciziile politice, proiectul în sine reprezintă o lucrare complexă de inginerie:
- Traseu: 30,08 km, traversând județele Neamț (Vânători, Agapia, Grumăzești, Petricani, Urecheni, Timișești, Păstrăveni) și Iași (Moțca).
- Structuri de artă: Proiectul prevede construirea a 13 poduri, 2 viaducte și 8 pasaje rutiere.
- Infrastructură adiacentă: Include un centru modern de întreținere și coordonare amplasat în proximitatea orașului Târgu Neamț.
Finalizarea acestui tronson este vitală nu doar pentru descărcarea traficului din zona Neamț-Pașcani, ci și ca un prim test real al capacității României de a perfora Carpații Orientali cu o autostradă modernă. Rămâne de văzut dacă 2026 va aduce relansarea lucrărilor sau o nouă serie de justificări birocratice.
