Municipiul Iași se confruntă cu un blocaj sistemic al infrastructurii rutiere, pe fondul dublării numărului de autovehicule înmatriculate în ultimii doi ani. În timp ce prima bandă a marilor bulevarde este ocupată zilnic de mașini parcate neregulamentar, proiectele parcărilor supraetajate și ale sistemelor de tip Park & Ride sunt blocate administrativ sau întârziate de peste un deceniu.
Blocajele cotidiene sunt accentuate de lipsa unor măsuri de sancționare din partea Poliției Locale. Un exemplu relevant este zona axei Păcurari sau perimetrul Halei Centrale, unde prima bandă de circulație este utilizată constant ca parcare ilegală gratuită. La doar câțiva metri distanță de aceste zone congestionate există parcări publice și private reglementate care însumează aproximativ 2.500 de locuri. Acestea rămân subutilizate deoarece șoferii preferă să lase mașinile pe carosabil, neexistând riscul unor amenzi sau al ridicării vehiculului.
Această ocupare a spațiului rutier afectează direct transportul public. Deși Compania de Transport Public (CTP) Iași a investit fonduri europene și credite în 100 de autobuze și 32 de tramvaie noi, viteza comercială a acestora a scăzut drastic. Pe anumite tronsoane, vehiculele parcate pe carosabil limitează gabaritul de trecere, obligând tramvaiele noi să ruleze cu o limită de viteză de doar 5 km/h.
Proiecte blocate la stadiul de promisiune
Această situație este rezultatul eșecului implementării parcărilor de interceptare (Park & Ride) la intrările în oraș, soluție menită să preia traficul generat de navetiștii din zona metropolitană. Deși au fost promise încă din 2016, iar în 2021 administrația a solicitat 25 de milioane de euro prin PNRR pentru șase astfel de facilități, fondurile nu au fost accesate. În prezent, un singur proiect de acest tip, prevăzut cu 300 de locuri în zona CUG, se află abia în faza de proiectare.
O situație similară se înregistrează în cazul parcărilor supraetajate din cartiere. Proiectul primei parcări de acest fel din Iași, planificată pe strada Mușatini din cartierul Alexandru cel Bun, este complet blocat. Deși licitația pentru execuția lucrării (estimată la aproximativ 10 milioane de euro) a fost validată în sistemul electronic de achiziții publice, primarul Mihai Chirica a refuzat semnarea contractului cu asocierea câștigătoare, invocând nemulțumirile unor riverani și necesitatea unei noi dezbateri publice privind oportunitatea amplasamentului.
În lipsa unor noi locuri de parcare, strategia municipalității s-a concentrat pe taxarea infrastructurii existente la bordură. Recent, peste 40 de străzi noi (cuprinzând circa 4.000 de locuri) au fost incluse într-un sistem de tarifare împărțit în trei zone, cu prețuri cuprinse între 2 și 7 lei pe oră. Totodată, Iașul înregistrează printre cele mai mari tarife din țară pentru parcările de reședință, costul anual ajungând la 552 de lei. În acest context, societatea civilă (prin asociația APTA) a propus un regulament prin care veniturile din parcări să nu ajungă în bugetul general, ci să fie reinvestite exclusiv în infrastructura de mobilitate.
Cluj și Oradea: Modele de bune practici în infrastructură
Situația de la Iași este în contrast cu politicile aplicate în alte mari municipii din țară. Cluj-Napoca, de exemplu, a generat venituri anuale de peste 18,3 milioane de lei din parcări și amenzi, bani susținuți de o politică strictă de eliberare a trotuarelor.
Eforturile municipalității s-au concentrat puternic și în marile rețele rezidențiale, unde structuri moderne precum cele din Mănăștur (Parking Primăverii F.N. cu 445 de locuri și Parking Negoiu cu 372 de locuri), Gheorgheni (Parking Băișoara cu 358 de locuri) sau Marăști (Parking Fabricii cu 312 locuri) preiau fluxul auto dintre blocuri. Totodată, infrastructura dedicată studenților și riveranilor a primit un impuls major prin darea în folosință a Parkingului Hașdeu, o clădire supraetajată cu o capacitate de 320 de locuri, menită să elibereze trotuarele din jurul campusului universitar.
Doar în cartierul Mănăștur, municipalitatea clujeană a construit șapte parking-uri supraetajate destinate riveranilor, totalizând peste 2.300 de locuri, echipate cu sisteme digitale inteligente de acces.
Cel mai recent și ambițios proiect este terminalul Park & Ride din strada Traian Vuia, care pune la dispoziția șoferilor aproximativ 863 de locuri destinate tranzitului și conexiunii rapide cu transportul public, lângă Aeroportul Internațional „Avram Iancu”). Primăria Cluj-Napoca oferă prin Park & Ride un loc sigur unde poate fi lăsată mașina și de unde poate fi luat un mijloc de transport în comun spre oraș – folosind tichetul de parcare în loc de bilet.
La rândul său, municipiul Oradea s-a concentrat pe structuri de mare capacitate. Printre cele mai recente investiții, realizate exclusiv din bugetul local, se numără parcarea subterană din zona Independenței (460 de locuri) și parcarea supraetajată de la Spitalul Județean.
Aceasta din urmă, o investiție de 12 milioane de euro, dispune de 516 locuri, stații de încărcare electrică și panouri fotovoltaice. Mai mult, politica tarifară din Oradea este diferită: prețul unui abonament rezidențial anual este de doar 160 de lei, comparativ cu cei 552 de lei percepuți la Iași.
