Președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, a conturat o nouă perspectivă economică pentru Iași în cadrul TILIA – Summitul orașelor din România, desfășurat la Palatul Culturii. Discursul său a adus în prim-plan cifrele infrastructurii care urmează să scoată regiunea din izolare: 4,2 miliarde de euro alocate prin programul SAFE pentru autostrăzile A7 și A8, fonduri care redesenează complet rolul graniței de pe Prut în arhitectura Uniunii Europene.
De la margine de hartă la primă linie de dezvoltare
Mult timp considerat periferia Uniunii Europene, Iașul are acum premisele financiare pentru a recupera decalajele istorice față de vestul țării. Liderul administrației județene a explicat că actualul context geostrategic transformă frontiera estică dintr-o barieră într-o primă linie de dezvoltare. Proximitatea față de Chișinău și Cernăuți a devenit un avantaj direct, deschizând calea către o piață regională extinsă și o dezvoltare economică transfrontalieră.

Banii pentru autostrăzi și conectarea cu Vestul
Baza acestei tranziții este infrastructura rutieră. Costel Alexe a avansat un orizont de așteptare clar: finalul acestui deceniu va aduce conturarea autostrăzilor A7 și A8. Aceste rute vor lega Iașul de București, de vestul Europei, dar și de Republica Moldova. Instrumentul financiar principal menționat în cadrul summitului este programul SAFE, care asigură un buget masiv pentru tronsoane vitale din regiune.
Distribuția sumelor și a proiectelor prin programul SAFE include:
-
4,2 miliarde de euro destinați investițiilor directe în infrastructura rutieră majoră.
-
Finanțarea tronsoanelor de la Pașcani la Siret și de la Pașcani la Prut.
-
Construcția a 4,6 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a asigura continuitatea transportului.

Miza demografică și deciziile investitorilor
Infrastructura rutieră necesită susținere din partea forței de muncă pentru a genera prosperitate. Județul se bazează pe cele cinci universități din oraș, care reunesc peste 50.000 de studenți. Alexe a precizat că marile companii decid să investească într-o regiune orientându-se după capitalul uman de calitate, resursa principală pe care o poate oferi centrul universitar ieșean.
Din punct de vedere macroeconomic, interconectarea celor două maluri ale Prutului creează o regiune de dezvoltare unitară, cu un bazin de consumatori și forță de muncă de aproximativ 8 milioane de locuitori: 5 milioane în zona Moldovei din România și 3 milioane în Republica Moldova.
Cifrele Aeroportului Internațional confirmă tendința
Un indicator imediat al integrării economice transfrontaliere este traficul aerian. Aeroportul Internațional Iași procesează în prezent anual 2,3 milioane de pasageri. Potrivit datelor prezentate de președintele CJ, aproximativ 30% din acest trafic – adică 700.000 de pasageri – este generat de cetățenii Republicii Moldova. Această statistică arată gradul ridicat de interconectare comercială și socială deja existent în regiune.
După ani de așteptare în care Iașul a cerut proiecte majore de la bugetul central, administrația județeană consideră că oportunitățile financiare actuale sunt menite să rezolve problema izolării istorice a regiunii. Următorul pas critic rămâne respectarea termenelor de execuție pe șantierele de autostradă.


