Cursa cu obstacole din Bucium. Cum au ajuns stâlpii în mijlocul trotuarului și ce spune asta despre managementul lucrărilor publice din Iași

În plin proces de modernizare a infrastructurii din cartierul Bucium, pietonii ieșeni se lovesc la propriu de o nouă anomalie urbanistică apărută peste noapte. Zeci de stâlpi noi de utilități au fost montați haotic, unii direct pe centrul trotuarelor proaspăt pavate, blocând aproape complet tranzitul. Situația, care se transformă într-un calvar pentru persoanele cu dizabilități sau pentru părinții cu cărucioare, reflectă o problemă cronică a administrației locale conduse de primarul Mihai Chirica: lipsa acută de coordonare între proiectanți, constructori și inspectorii Primăriei care ar trebui să supravegheze șantierele.

Imaginile surprinse în aceste zile pe șantierul din Bucium arată o lipsă totală de viziune și respect față de pieton. Pe același segment de drum, stâlpii nu urmează un aliniament logic. Unii sunt amplasați pe marginea dinspre carosabil, în timp ce alții tronează fix în mijlocul pavajului. Pietonii sunt obligați să facă slalom, iar un landou sau un scaun rulant pur și simplu nu are spațiul fizic necesar pentru a trece în anumite zone.

Problema nu este doar una de estetică urbană, ci una de funcționalitate și siguranță publică. Șoseaua Bucium este una dintre cele mai aglomerate artere ale Iașului, iar modernizarea ei, așteptată de ani de zile, ar fi trebuit să aducă un plus de confort, nu noi capcane pietonale.

„Bani cheltuiți fără simț de răspundere”. Val de revoltă în rândul ieșenilor

Rețelele sociale au explodat în urma publicării primelor imagini cu stâlpii „plantați” în pavaj. Reacțiile cetățenilor sunt o radiografie dură a saturației față de modul în care se fac lucrările publice în Iași. Oamenii acuză incompetența, dar și o resemnare toxică în fața unor greșeli care se repetă obsesiv.

• Victor Andronic, cel care a semnalat inițial problema, descrie perfect realitatea din teren: „Stâlpii noi sunt montați alandala. Pe același trotuar, unii sunt montați mai la margine, alții pe centru. Ca pieton trebuie să faci slalom, iar ca mamă cu landou sau persoană cu dizabilități în cărucior, în unele zone nici nu încapi. Oare nu se putea face o treabă care să nu fie de mântuială?”
  
• Senzația de abandon administrativ este subliniată de Ana-Maria Țibu: „Lucrurile astea continuă în acest fel pentru că autoritățile cred că noi ne-am obișnuit cu toate porcăriile (…) Realitatea e că e rău peste tot. Lucruri făcute, stricate și refăcute de câteva ori, ca într-un banc cu proști. Bani cheltuiți fără simț de răspundere și cu totală lipsă de respect față de locuitorii orașului. Dar domnu’ primar e deranjat că cei din Bucium «migrează» către Copou să-și ia o pâine.”
• Aspectul tehnic a fost taxat și de un locuitor al zonei (Buciumeanul): „Culmea este că era loc suficient între bordura trotuarului și gard pentru acest amplasament, dar inginerul șef cu 4 clase al șantierului a zis că este mai bine să facem o horă în jurul stâlpului.”
• Frustrarea generală este îndreptată direct spre conducerea Primăriei. „Zic să-l întrebăm pe dl. primar Mihai Chirica – poate faceți o vizită la fața locului, să vedeți cu ochii dvs. realitatea din teren”, scrie Gianina Froicu, în timp ce alți ieșeni anticipează deja clasicul scenariu al lucrărilor refăcute din bani publici: „Motiv să prelungească lucrarea, ca mai apoi să mai scoată încă o dată stâlpii și trotuarul” (Mihaela Ghiuță).

Cum se ajunge la astfel de aberații?

Asemenea derapaje tehnice nu sunt accidente izolate, ci simptomele unui sistem administrativ cu fisuri majore la nivel de implementare. Dincolo de ironiile amare din mediul online, o analiză tehnică a situației scoate la iveală mai multe probleme grave:

• Încălcarea normativelor de accesibilitate: Conform standardelor de proiectare urbană și Legii 448/2006 (privind protecția persoanelor cu handicap), lățimea minimă a unui trotuar pentru a permite trecerea unui scaun rulant trebuie să fie de 1,20 – 1,50 metri, fără obstacole. Amplasarea unui stâlp de peste 30 cm diametru în mijlocul unui trotuar care abia măsoară 1,5 metri lățime totală anulează practic dreptul la mobilitate liberă.
• Decalajul dintre planșă și teren: Este un fenomen recurent pe șantierele din Iași. Proiectanții trasează poziția stâlpilor din birou (adesea pe baza unor ridicări topo incomplete referitoare la rețelele subterane existente). Când constructorul lovește în teren o rețea de utilități existentă (țevi de gaz, apă), alege soluția cea mai facilă: mută stâlpul în stânga sau în dreapta, fără a cere o reproiectare a spațiului pietonal.
• Absența dirigenției de șantier ferme: Primăria Municipiului Iași plătește diriginți de șantier tocmai pentru a opri astfel de aberații înainte ca betonul și pavajul să fie turnate. Faptul că s-a ajuns la faza montării pavelelor în jurul stâlpului înseamnă că nimeni din partea municipalității nu a controlat lucrarea sau, și mai grav, a tolerat tacit execuția.
• Costurile ascunse ale incompetenței: Așa cum remarcau și cetățenii (ex: „La anu’ îi schimbă oricum… Azi fac o gaură, mâine o astupă și poimâine fac 2”), repararea acestei greșeli va presupune spargerea noului trotuar, o nouă turnare a fundațiilor pentru stâlpi și refacerea pavajului. Cine suportă acest cost financiar și de timp? În mod normal, constructorul, dar în realitate, tot ieșenii plătesc prin disconfortul prelungit al unui șantier etern.

Administrația locală trebuie să ofere de urgență explicații nu doar despre cum s-a putut ajunge la această bătaie de joc, ci mai ales cine a semnat pentru ea. Până când Primăria nu va începe să refuze recepția unor astfel de lucrări și să penalizeze dur firmele de construcții care își bat joc de proiecte, stâlpii din mijlocul trotuarelor vor rămâne adevăratele monumente ale viziunii urbanistice din Iași.