Consorțiul italian condus de Itinera S.p.A., din care fac parte Saipem S.p.A. și ICM S.p.A., a fost desemnat câștigător al licitației pentru proiectarea și execuția Tronsonului 4 al Autostrăzii A8 (Târgu Neamț – Iași – Ungheni). Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, care a subliniat că acesta este „un proiect strategic care va schimba nu doar infrastructura Moldovei, ci și viitorul întregii regiuni”.
Dincolo de declarațiile oficiale și de entuziasmul conectării directe cu Republica Moldova, o analiză a indicatorilor tehnico-economici clarifică motivele care stau la baza bugetului alocat și etapele reale de implementare ale acestui lot.
Bugetul total de 3,57 miliarde de lei (peste 710 milioane de euro) pentru un segment de doar 13 kilometri plasează acest tronson printre cele mai costisitoare lucrări de infrastructură din România. Valoarea nu este dictată de lungimea traseului, ci de complexitatea lucrărilor de artă necesare pentru traversarea reliefului accidentat.
Președintele CJ a sintetizat amploarea lucrării, menționând că vorbim despre „13 km de autostradă modernă, cu 12 poduri și viaducte, două tuneluri (cel mai lung de 1,7 km)”. Tradus în practică inginerească, constructorul va trebui să edifice următoarele structuri majore:
- Infrastructură de traversare: Cele 12 poduri și viaducte sunt obligatorii pentru menținerea traseului la nivel și supratraversarea văilor din zonă.
- Lucrări subterane: Execuția celor două tuneluri necesită foraje specializate și lucrări complexe de consolidare a versanților.
- Infrastructură transfrontalieră: Așa cum a precizat sursa citată, proiectul integrează „primii kilometri de autostradă construiți efectiv pe teritoriul Republicii Moldova”, realizând joncțiunea cu noul „Pod de Flori” de la Ungheni.
Impactul logistic asupra municipiului Iași
La nivel local, funcționalitatea Tronsonului 4 depășește rolul de tranzit internațional. Proiectul prevede noduri rutiere proiectate pentru a prelua și redistribui eficient o parte din traficul aglomerat al Zonei Metropolitane Iași, vizând două obiective de interes regional majore:
- Aeroportul Internațional Iași: Noua infrastructură va oferi o variantă de descărcare rutieră directă, menită să reducă presiunea actuală de pe drumurile de acces din municipiu spre terminale.
- Spitalul Regional de Urgență: Conectarea acestui viitor hub medical la rețeaua de autostrăzi este esențială pentru scurtarea timpilor de intervenție a ambulanțelor care vor deservi pacienți din întreaga regiune a Moldovei.
În declarația sa, Costel Alexe a punctat că „durata proiectului este de 46 de luni, iar ritmul accelerat al procedurilor arată clar determinarea de a livra rapid rezultate”. Pentru o evaluare realistă a momentului în care tronsonul va fi deschis circulației, acest interval trebuie însă segmentat conform rigorilor tehnice și procedurilor legale.
Perioada de 46 de luni este divizată între faza de proiectare tehnică (care implică realizarea studiilor geotehnice de detaliu, obținerea avizelor de mediu și definitivarea exproprierilor) și faza de execuție efectivă din teren. Luând în calcul dificultatea forării unui tunel de 1,7 kilometri, dar și posibilele termene de soluționare a contestațiilor sau exproprierilor, finalizarea lucrărilor este proiectată realist pentru orizontul anilor 2029-2030.
Un aspect esențial al acestui proiect este sursa fondurilor. Liderul administrației județene a adăugat că investiția va însemna „conectarea Republicii Moldova la vestul Europei prin Iași”.
Acest efort comun este susținut financiar prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) – componenta SAFE. Instrumentul SAFE indică specificul aparte al acestui lot: el este dedicat, la nivel european, nu doar coeziunii economice, ci și securizării granițelor estice și asigurării infrastructurii pentru mobilitatea militară. Astfel, decizia de a prioritiza acești ultimi kilometri reprezintă, în fond, o decizie geopolitică de conectare fizică și logistică a statului vecin la infrastructura Uniunii Europene.
Sursă foto: Costel Alexe/Facebook
