Pietonalul Ștefan cel Mare, vitrina culturală și istorică a Iașului, s-a transformat treptat într-un bazar în care regulile de urbanism sunt opționale. În umbra unor clădiri de patrimoniu inestimabil, precum Mitropolia Moldovei, Palatul Roznovanu sau Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, zeci de tonete acoperite cu folii de plastic și structuri metalice nefinisate vând blănuri, haine și suveniruri. Această disonanță vizuală, reclamată tot mai des de societatea civilă, nu este un accident, ci rezultatul direct al unei abordări administrative orientate exclusiv spre colectarea unor taxe rapide, în detrimentul transparenței și al respectului pentru peisajul urban. În timp ce la Iași estetica este ignorată, alte administrații din România demonstrează că spațiul public poate aduce venituri și prin eleganță, nu doar prin haos.
Criticile aduse recent în spațiul public vizează în principal faptul că aceste structuri comerciale nu sunt integrate în arhitectura zonei, utilizând materiale precum folii de plastic, structuri metalice nefinisate și signalistică improvizată, care obstrucționează axele vizuale către monumente. Situația nu este însă o excepție, ci aplicarea directă a modului în care administrația locală gestionează domeniul public.
Cadrul administrativ ieșean: Fiscalizare în lipsa unui ghid de estetică
Închirierea domeniului public în municipiul Iași este reglementată, în principal, prin Hotărârea Consiliului Local (HCL) nr. 150/2014. Acest act administrativ specifică pașii birocratici și costurile de închiriere – deși într-un mod total netransaprent – , dar omite o componentă esențială pentru protejarea unei zone cu încărcătură istorică: obligativitatea avizării estetice a structurilor temporare.
În practică, procedura municipalității funcționează astfel:
- Aprobare tehnică și comercială: Fluxul de autorizare se concentrează pe verificarea disponibilității fizice a terenului, respectarea fluxurilor pietonale și achitarea taxelor. În prezent, Primăria Iași nu utilizează o comisie de estetică urbană care să evalueze și să filtreze cererile în funcție de impactul vizual.
- Absența unui design tipizat: Nu există un ghid obligatoriu care să impună comercianților un model standard de chioșc (de exemplu, structuri din sticlă, metal tratat sau lemn) sau un set de reguli clare privind cromatica și proporția vitrinelor. Configurația vizuală rămâne la libera decizie a chiriașului.
- Cadrul legal de taxare: Prin HCL 127/2022, administrația a detaliat taxele speciale pentru târgurile organizate în zona centrală, incluzând expres categorii comerciale precum „produse din blană” sau „jucării”. Prin urmare, activitatea acestor tonete este perfect legală, aducând venituri la bugetul local, însă rămâne nereglementată din perspectiva designului urban.
Spre deosebire de alte mari centre urbane din România, care au adoptat regulamente stricte pentru zonele protejate (interzicând anumite materiale sau impunând o identitate vizuală unitară), centrul Iașului rămâne dependent de o legislație care tratează spațiul istoric identic cu orice alt spațiu public din cartiere.
Astfel, fiecare comerciant își construiește prezența stradală după propriul buget și gust, rezultând o harababură imagistică dominată de culori țipătoare, signalistică improvizată și materiale ieftine care obstrucționează axele vizuale către monumente.
Mai mult, modul în care sunt atribuite aceste spații a ridicat semne de întrebare majore. Consiliul Concurenței a intervenit în trecut pe marginea modului netransparent în care municipalitatea ieșeană gestionează domeniul public, criticând prelungirile succesive de contracte și lipsa unor licitații publice reale, deschise, care să încurajeze competiția și calitatea.
Efecte economice: Corelația dintre imaginea urbană și piața imobiliară
Menținerea unui peisaj comercial neuniform în centrul orașului are implicații care depășesc simpla nemulțumire estetică a trecătorilor, influențând direct atractivitatea economică a zonei.
Datele de la începutul anului 2026 indică un moment de contracție pe piața imobiliară din județul Iași. Volumul tranzacțiilor cu unități individuale (apartamente) a scăzut cu 26% în luna ianuarie comparativ cu aceeași lună a anului trecut, înregistrându-se doar 216 tranzacții. În același timp, prețurile solicitate de dezvoltatori au cunoscut o creștere marginală de 0,9%.
Deși această încetinire a ritmului de tranzacționare are multiple cauze de ordin macroeconomic (inflație, costul creditării), calitatea spațiului public joacă un rol decisiv în segmentele superioare de preț. Analizele pieței arată că investitorii și cumpărătorii dispuși să achite peste 1.800 – 2.000 de euro pe metru pătrat evaluează calitatea generală a locuirii. O infrastructură urbană percepută drept precară din punct de vedere vizual scade valoarea de piață a proprietăților adiacente și descurajează investițiile premium în centrul orașului.
Exemplul Sectorului 6: Când administrația impune respect pentru spațiul public
Că o altă abordare este nu doar posibilă, ci și aplicabilă în România, o demonstrează Primăria Sectorului 6 din București, condusă de Ciprian Ciucu. Acolo, administrația a declarat război „harababurii imagistice” prin două măsuri radicale pe care administrația ieșeană le-ar putea prelua imediat:
1. Ghidul de publicitate comercială (adoptat în martie 2023) Pentru a curăța fațadele și parterul clădirilor comerciale de zgomotul vizual, Sectorul 6 a impus reguli stricte elaborate alături de experți în design și grafică urbană:
- Dimensiuni limitate: Inscripționarea nu poate ocupa mai mult de 25% din suprafața unei vitrine.
- Estetică rafinată: Se impune folosirea culorii alb pentru text, în combinație cu culoarea de brand pentru fundal. Sunt interzise fonturile deformate și textele excesiv de mari.
- Structuri controlate: Sistemele publicitare de pe terase sunt strict limitate în funcție de înălțimea clădirii, iar ecranele TV exterioare trebuie să-și reducă luminozitatea cu 35% noaptea și să nu folosească culori specifice semnalizării rutiere.
2. Concursuri de arhitectură pentru chioșcurile stradale (februarie 2024) În loc de improvizații din termopan sau tablă ruginită, Primăria Sectorului 6 a apelat la Ordinul Arhitecților din România (OAR) pentru un concurs de soluții destinat chioșcurilor de flori și ziare. Rezultatul?
- Structuri elegante din sticlă și metal, de 9 metri pătrați, dotate cu aer condiționat și spoturi luminoase.
- Amplasare inteligentă pe suporți reglabili, ascunși de o mască, fără a distruge asfaltul.
- Model de finanțare eficient: Costul de execuție de 17.600 de euro per chioșc a fost asigurat de primărie, dar este recuperat integral de la comercianți pe o durată de 10 ani, printr-o chirie lunară de doar 584 de lei.
„A avea un spațiu public corect din punct de vedere estetic saltă cu 10 procente calitatea vieții”, nota Emil Ivănescu, președintele OAR București, la inaugurarea acestor spații.
Turismul și valoarea brandului cultural
Un impact similar se înregistrează și în sectorul ospitalității. În contextul demografic actual, atragerea turiștilor externi, cu o putere de cumpărare mai mare, este esențială pentru susținerea economiei locale. Turismul cultural mizează pe autenticitate, arhitectură conservată și o experiență pietonală coerentă.
Iașul dispune de o bază solidă de dezvoltare, vizată de investiții publice prin Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030. Totuși, eficiența fondurilor atrase pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu riscă să fie diluată dacă zona stradală aferentă lor rămâne dezorganizată vizual.
Pentru ca Iașul să își consolideze real statutul de pol cultural și turistic, tranziția de la o gestiune pur fiscală a spațiului public la una bazată pe criterii de urbanism și design integrat reprezintă un pas administrativ absolut necesar. Restabilirea echilibrului între nevoia de comerț stradal și respectul pentru estetica monumentală este o condiție de bază pentru susținerea dezvoltării economice pe termen lung a orașului.
Sursă foto: Facebook – Teodor Tosca
