Dezbaterea privind reforma administrativă a României revine în atenția publică prin intermediul unui nou instrument digital. O aplicație interactivă, construită pe baza datelor oficiale ale statului și cu ajutorul inteligenței artificiale, expune dezechilibrele financiare de la nivelul administrațiilor locale. Platforma, dezvoltată de fostul parlamentar Cosette Chichirău, cartografiază raportul dintre veniturile încasate și cheltuielile de funcționare ale fiecărei comune și propune simulări concrete de comasare teritorială. Dincolo de componenta tehnică, demersul aduce în prim-plan o realitate statistică ignorată frecvent la nivel decizional: majoritatea localităților nu se pot susține financiar din propriile taxe.
Inițiativa a pornit, conform autoarei, din nevoia de a muta atenția publică de la disputele politice zilnice către problemele structurale ale statului. „Din frustrare, am vrut să construiesc ceva util. Ceva care să ducă conversația din spațiul public într-o zonă folositoare. Departe de zona aceasta de can-can și scandal politic pe care o vedem efectiv în fiecare zi”, explică Cosette Chichirău.
Datele agregate în aplicație arată o dependență majoră a Unităților Administrativ-Teritoriale (UAT) de transferurile guvernamentale. Analiza la nivel național evidențiază trei indicatori majori:
- Incapacitatea de autosusținere salarială: „Avem peste 2.000 de UAT-uri, localități practic, unde veniturile proprii nu acoperă fondul de salarii”, punctează inițiatoarea proiectului. Aceasta reprezintă aproximativ 63% din totalul localităților din România.
- Fragmentarea demografică: Aproape 80% din UAT-uri (circa 2.500) au sub 5.000 de locuitori. Din perspectivă administrativă, susținerea unui aparat complet (primar, viceprimar, consiliu local) pentru un număr atât de redus de contribuabili generează o presiune bugetară disproporționată.
- Costurile de funcționare: Cheltuielile totale de funcționare ale administrațiilor locale se ridică la aproximativ 76 de miliarde de lei anual. Conform analizelor prezentate, un procent semnificativ din această sumă acoperă strict birocrația locală, în detrimentul investițiilor în infrastructură
Simulări de comasare: De la 3.200 la sub 500 de comune
Pentru a oferi o perspectivă asupra soluțiilor, aplicația folosește un algoritm de regionalizare (MaxP) care aplică o regulă simplă: nicio comună nu ar trebui să aibă sub 5.000 de locuitori. Prin această comasare automată, numărul de UAT-uri scade de la aproape 3.200 la 1.300.
Totuși, specialiștii în administrație susțin că un model optim ar trebui să vizeze formarea unor structuri în jurul „centralităților” (poli economici sau orașe mici). În acest scenariu, numărul primăriilor s-ar reduce la 400 – 500 la nivel național.
Pentru a nu îngreuna accesul cetățenilor la servicii, reforma ar presupune o restructurare a prezenței fizice a statului. „Ceea ce ar trebui să se întâmple este ca aceste localități mici să aibă puncte de lucru, iar comunele să fie comasate, astfel încât populația deservită să fie mai mare”, subliniază Cosette Chichirău. Practic, actualele primării s-ar transforma în ghișee unice pentru comunitățile locale.
Reorganizarea pe regiuni și bariera politică
Aplicația include și o viziune macro asupra organizării teritoriale, propunând, pe baza unor studii academice realizate de experți (printre care geograful ieșean George Țurcănașu), o împărțire în șapte mari regiuni de dezvoltare (Moldova, Transilvania, Muntenia, Oltenia, Banat, Crișana, Dobrogea), plus București-Ilfov. Argumentul principal este competitivitatea europeană: regiunile cu 3-5 milioane de locuitori atrag mult mai eficient fondurile și marii investitori decât actualele consilii județene fragmentate.
Implementarea unei astfel de reforme ar putea aduce economii estimate între 5 și 10 miliarde de lei anual, bani care ar putea fi redirecționați către infrastructură. „Acolo unde sunt drumuri, este și dezvoltare. Acolo unde nu sunt drumuri, nu este dezvoltare, este sărăcie. Dacă am putea economisi zece miliarde pe an și le-am investi în drumuri, dintr-o dată toată lumea ar fi mai bogată”, argumentează autoarea platformei.
Principalul obstacol rămâne însă voința politică. O comasare teritorială la acest nivel ar însemna desființarea a mii de funcții de primar și consilier local, slăbind astfel rețelele electorale ale partidelor tradiționale. Anticipând această rezistență, Cosette Chichirău conchide: „Evident că toți aleșii locali ar fi supărați să-și piardă locurile de muncă, dar românii nu trăiesc pentru a întreține politicul. Politicul trăiește pentru a întreține și a servi românii. Nu putem lăsa o clasă politică învechită să absoarbă resursele țării și să ne țină în subdezvoltare”.
Rămâne de văzut dacă o astfel de expunere publică a datelor va reuși să coaguleze un grup de lucru guvernamental sau dacă reforma va fi amânată din nou, până când sistemul va ceda, cum avertizează experții, sub propria greutate financiară.
