Dezbaterea privind deficitul de parcări în Iași s-a reactivat în spațiul public, punând față în față două abordări distincte: soluția exclusivă a construirii de parcaje supraetajate versus reglementarea strictă a domeniului public existent. Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ (APTA) a readus în discuție exemplul municipiului Cluj-Napoca pentru a demonstra că simpla suplimentare a locurilor de parcare nu rezolvă blocajele din trafic și staționările neregulamentare.
În spațiul public ieșean, modelul administrativ clujean este frecvent invocat ca un succes în gestionarea infrastructurii rutiere. Reprezentanții APTA contestă însă eficiența acestui model, dacă nu este însoțit de măsuri restrictive.
Într-o luare de poziție recentă, organizația pune sub semnul întrebării retorica succesului clujean: „«Clujul a rezolvat problema parcărilor ilegale construind 10 parkinguri.» Dacă ar fi fost așa, de ce presa locală din Cluj continuă să scrie despre trotuare blocate de mașini și parcări ilegale?”
Argumentul organizației se bazează pe ritmul de creștere a parcului auto, care depășește constant capacitatea de construire a administrațiilor locale. Conform analizei APTA, „Da, Clujul a construit parkinguri. Și este un lucru bun. Dar un parking de cartier adaugă câteva sute de locuri. În același timp, în fiecare an se înmatriculează mii de autoturisme noi.”
Reprezentanții societății civile subliniază că nicio administrație nu dispune de fondurile și spațiul necesare pentru o acoperire integrală a cererii: „Realitatea este că nici Clujul și nici Iașul nu au resursele necesare pentru a construi suficiente parkinguri încât să mute de la suprafață toate mașinile parcate astăzi ilegal pe domeniul public. De aceea, problema este în primul rând una de administrare a spațiului public.”
Proiectul-pilot propus: cum reglementăm resursa limitată
În acest context, APTA a prezentat un set de proiecte pentru Primăria Iași, propunând la începutul acestui an un sistem-pilot de parcare rezidențială zonală. Reprezentanții organizației susțin că spațiul public trebuie tratat ca o resursă limitată, impunând un nou set de reguli:
- fără parcare pe trotuare și spații verzi;
- autorizații de parcare pentru rezidenți la nivel de zonă, nu locuri „deținute” pe domeniul public;
- suspendarea emiterii de noi autorizații atunci când capacitatea unei zone este depășită.
Abordarea propusă schimbă ordinea de priorități: reglementarea strictă a domeniului public trebuie să preceadă investițiile în beton. „Abia după aceea vin parkingurile. Nu pentru că sunt inutile, ci pentru că niciun oraș nu poate construi suficient de multe încât să țină permanent pasul cu creșterea numărului de mașini”, se arată în poziția asociației. Concluzia acestora este tranșantă: „adevărata lecție a Clujului este tocmai faptul că nici măcar 10 parkinguri nu sunt suficiente fără o politică de parcare restrictivă și coerentă.”
Pachetul de cinci măsuri din perspectiva ieșenilor
Discuția despre trafic în Iași a generat propuneri complementare din partea cetățenilor, care solicită intervenții pe mai multe paliere. Dezbaterea din mediul online evidențiază faptul că parcările, luate izolat, nu reprezintă o soluție magică.
Într-o reacție la propunerile asociației, un ieșean, Tudor Alexandru, a formulat un plan de acțiune în cinci puncte, subliniind necesitatea unei abordări integrate: „Cu o singură soluție nu poți rezolva clar o problemă complexă! Eu așa văd rezolvarea:
- Șosea de centură
- Parcări în cartiere și parcări de tip park & ride (Păcurari/Dacia, zona Era/Dedeman, Tătărași Sud spre Dancu, Copou, Bucium (poate zona Drumul Hoților sau mai sus spre capăt Bucium).
- Benzi unice transport comun/mijloace alternative
- Aplicarea sancțiunilor imediate cu amenzi până la 2.000 lei celor care parchează ilegal (park officers) sau atribuții reale pentru Poliția Locală.
- Mărirea impozitelor pentru cei care au a 2-a, a 3-a mașină per locuință.”
Sursă foto: 7 Iași
Implementarea unui pachet atât de dur de măsuri, care îmbină infrastructura grea cu măsuri fiscale și coercitive, reprezintă un efort politic major. Așa cum observă și autorul propunerilor, „Un astfel de program durează un mandat de primar și CL, trebuie să existe cu adevărat dorință.”
