Autoritățile locale și regionale au început procesul de planificare pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene (2028-2034), o etapă relevantă pentru dezvoltarea județului Iași și a regiunii Moldovei. Într-un context marcat de un declin populațional constant, discursul administrativ indică o schimbare de paradigmă: evaluarea succesului în atragerea fondurilor europene trece de la cuantificarea strictă a infrastructurii fizice (kilometri de drum, rețele edilitare) la capacitatea de a reține și atrage resursa umană. Plecând de la o recentă dezbatere regională, analizăm noile direcții de dezvoltare propuse la nivel județean și soluțiile pentru autosusținerea comunităților rurale.
Timp de peste un deceniu, administrațiile locale s-au concentrat pe recuperarea decalajelor de infrastructură de bază. Datele actuale indică însă că localități care beneficiază astăzi de utilități publice complete (apă, canalizare, asfalt) continuă să înregistreze o scădere a populației. Marius Dangă, vicepreședinte al Consiliului Județean Iași, a subliniat pe pagina sa de Facebook acest aspect, propunând o revizuire a indicatorilor de performanță administrativă.
„Dacă în anii ’90 județul Iași avea un spor natural pozitiv — adică se nășteau mai mulți copii decât numărul de decese — astăzi situația s-a inversat dramatic. Și, din păcate, nu e doar problema Iașului. Am ajuns la un spor natural negativ, ceea ce înseamnă că, an de an, pierdem mii de oameni. Aceasta nu mai este doar o statistică. Este un semnal de alarmă”, a subliniat vicepreședintele CJ Iași în cadrul dezbaterii, adăugând o concluzie care ar trebui să devină filtru pentru orice viitoare finanțare: „Dezvoltarea trebuie să însemne oameni care să aleagă să rămână, să revină și să construiască viitorul aici, în Iași sau în Regiunea noastră.”
Vocația economică a satului ieșean: identificarea avantajelor competitive
Dincolo de macro-indicatori, dezvoltarea pe termen lung a județului este strâns legată de capacitatea Unităților Administrativ-Teritoriale (UAT) de a genera venituri și de a se autosusține. Noul exercițiu financiar propune o abordare descentralizată, bazată pe o coordonare instituțională clară:
- Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est: Va pilota elaborarea Planului Regional și va gestiona marile proiecte de infrastructură care depășesc granițele unui singur județ (rețele feroviare, magistrale de apă-canal, infrastructură majoră de energie și gaz metan).
- Consiliul Județean: Va avea rolul de integrator la nivel local, facilitând dialogul dintre primării (UAT-uri) și Grupurile de Acțiune Locală (GAL).
Scopul central al acestui demers este identificarea avantajului competitiv pentru fiecare zonă în parte. Administrațiile locale sunt încurajate să depășească modelul dependenței de alocările bugetare centrale și să își definească un profil economic specific. Fie că este vorba despre bazine legumicole, turism viticol, poli de meșteșuguri sau micro-industrie, fiecare comunitate sau asociație de comune va trebui să demonstreze din ce anume își va susține dezvoltarea în viitor pentru a obține finanțare europeană.
Zona Metropolitană: polul de creștere și necesitatea mobilității integrate În paralel cu eforturile de echilibrare economică a mediului rural, polul de creștere urbană rămâne principala ancoră economică. Zona Metropolitană Iași (ZMI) concentrează majoritatea forței de muncă și a capitalului, însă se confruntă cu provocările derivate dintr-o expansiune imobiliară accelerată și un trafic supraaglomerat.
Pentru orizontul 2028-2034, strategia vizează direcționarea investițiilor către ZMI, astfel încât comunele limitrofe să se transforme din zone rezidențiale în nuclee capabile să radieze dezvoltare către inelul doi sau trei de localități. Atingerea acestui obiectiv necesită investiții substanțiale în infrastructura de mobilitate — transport public integrat, tren metropolitan, centuri ocolitoare —, acestea reprezentând o necesitate pentru fluidizarea și susținerea activităților economice pe termen lung.
Sursă foto: Facebook – Marius Dangă
