Cosette Chichirău oferă detalii clare despre culisele deciziilor din interiorul USR Iași, care au condus la eșecul opoziției la recentele alegeri locale. Într-un peisaj politic extrem de fragmentat, incapacitatea de a agrea un candidat unic împotriva primarului în funcție a reprezentat factorul matematic decisiv pentru menținerea actualei administrații la Palatul Roznovanu.
Declarațiile recente scot la lumină modul în care negocierile interne au fost blocate încă din 2022, transformând scrutinul într-o cursă cu rezultat predictibil pentru actualul primar.
Dedesubturile unei rupturi anunțate în USR Iași
Unul dintre cele mai dezbătute subiecte din politica locală ieșeană a fost imposibilitatea formării unui pol unitar de opoziție. Invitată în studioul ZDI TV, fosta candidată la Primăria Iași a respins ferm ideea că ar avea regrete privind lipsa unei înțelegeri cu Marius Bodea, candidatul susținut de Alianța Dreapta Unită.
Acuzațiile aduse foștilor colegi de partid sunt directe și lipsite de echivoc. Potrivit declarațiilor sale, comunicarea a fost sistată la inițiativa filialei locale a partidului pe care ea l-a condus anterior.
„Domnul Bodea a scris public că nu va cere niciodată susținerea și că nu este interesat de nicio discuție. De altfel, nimeni de la USR Iași nu m-a sunat sau nu mi-a scris din 2023 încoace, de când mi-am dat demisia din partid”, a precizat Cosette Chichirău.
Fosta deputată a detaliat și oferta politică pe care o propusese conducerii USR încă din anul 2022. Soluția avansată era gândită pentru a elimina riscul concurenței interne pentru funcțiile parlamentare, vizând clar obținerea Primăriei.
Oferta politică refuzată de conducerea partidului presupunea următoarele elemente strategice:
- Susținerea exclusivă pentru candidatura sa la Primăria Iași la scrutinul din 2024.
- Renunțarea asumată la o candidatură de tip „plasă de siguranță” pe listele pentru alegerile parlamentare în cazul unui eșec la locale.
- Garantarea locurilor eligibile pentru Parlament celorlalți lideri locali din filiala județeană.
„Am promis că voi candida la primărie în 2024 fără așa-zisa plasă de siguranță. Adică dacă pierd, nu voi mai fi parlamentar. Ceilalți domni de la USR ar fi rămas deputați și senatori, deci toată lumea primea cumva ceva în această negociere. S-a spus că da, o susținem, iar după câteva săptămâni am văzut anunțul de la un domn de la USR că va candida la Primăria Iași. Asta este povestea, este publică și verificabilă”, a completat fosta candidată.
Matematica electorală și avantajul primarului Mihai Chirica
Dincolo de discursurile publice, alegerile locale într-un singur tur au o regulă matematică strictă: primarul în funcție pornește mereu cu prima șansă atâta timp cât votul de blam este fragmentat pe mai mulți candidați. În cazul municipiului Iași, prezența a doi candidați majori proveniți din aceeași zonă a electoratului anti-sistem a garantat, practic, victoria lui Mihai Chirica.
Conducerea USR a mizat exclusiv pe forța siglei de partid, evaluând că o candidatură independentă nu va atrage un număr relevant de voturi. Această analiză internă s-a dovedit falimentară în ziua votului.
„Cei de la USR, inclusiv candidatul lor la primărie, au spus că nu sunt interesați de o discuție, că eu voi lua 2% și că sunt absolut nesemnificativă în această ecuație. Rezultatele deciziilor lor, gândirii lor și minciunilor lor le vedem acum cu toții”, a adăugat aleasa locală.
Obținerea unui scor de aproximativ 15% ca independent (prin intermediul noii platforme constituite), în timp ce candidatul susținut oficial de o coaliție formată din patru partide a înregistrat un scor net inferior așteptărilor, confirmă un principiu dur. Bazinul electoral ieșean nu votează orbește o siglă, ci taxează neînțelegerile și lipsa de coeziune.
„Un candidat susținut de USR, PMP, Forța Dreptei și Verzii a luat mult mai puțin decât am luat eu susținută de un singur partid în 2020. Dacă aș fi în locul lui Marius Bodea, n-aș mai candida. Mi-ar fi rușine să mai scot capul”, a fost concluzia formulată pe marginea rezultatelor din 2024.
Bilanțul administrației actuale: „Nu există proiecte mari la Iași”
Divizarea opoziției a asigurat un nou mandat pentru actualul edil și a consolidat o administrație descrisă drept un model al stagnării. Prezentă constant în Consiliul Local, fosta deputată critică lipsa de reacție și de viziune la nivelul deciziilor majore pentru oraș.
„Domnul Chirica este primar din 2015, e un timp suficient de lung să demonstrezi ce vrei să faci. A demonstrat că nu vrea să facă, sau că nu poate, sau că nu-l interesează. Nu există proiecte mari la Iași. Nu există nicio pasarelă. Abia astupăm gropile. Este un dezastru primarul acesta”, a sintetizat aceasta bilanțul administrativ.
Criticile formulate nu se opresc doar la capitolul infrastructură rutieră sau mobilitate, ci vizează direct și atitudinea executivului în relația cu interpelările legitime ale consilierilor. Ședințele de Consiliu Local sunt descrise ca fiind marcate de o lipsă de transparență și de dialog constructiv.
Relația directă cu primarul municipiului în timpul ședințelor plenare este constant tensionată:
- Interpelările tehnice, referitoare la infrastructură, poluare sau termoficare, rămân sistematic fără răspuns oficial.
- Executivul evită asumarea unor strategii de reducere a subvențiilor masive plătite anual din bugetul local (ex. zeci de milioane de lei pentru CSM Iași 2020 sau sistemul ineficient de termoficare).
- Tonul folosit în plen anulează dezbaterea profesionistă.
„Ori zice că îmi răspunde în scris și nu mai răspunde, ori răspunde cu mișto, ori face o glumiță, ori mă insultă. Stilul lui de mahala nu este un stil de primar. Ca atare, nu prea se rezolvă problemele”, a punctat Cosette Chichirău.
Perspectiva pentru alegerile locale Iași din 2028
În contextul unui Consiliu Local în care formarea unei majorități stabile necesită negocieri, orice discuție privind o apropiere între consilierii noului său partid și actuala administrație a fost respinsă categoric de fosta candidată. Argumentul central este riscul decredibilizării politice și imposibilitatea de a reforma sistemul din poziția de viceprimar, o funcție tehnică aflată oricum la dispoziția deciziilor primarului.
