Guvernul a adoptat recent o hotărâre majoră privind reforma și reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Această decizie stabilește un nou cadru de organizare teritorială și funcțională, având ca obiectiv principal îmbunătățirea administrării pădurilor aflate în proprietatea statului și consolidarea responsabilității manageriale. Deși s-a discutat insistent despre această reformă în ultimii trei ani, aplicarea ei a fost mereu amânată până în prezent.
Restructurare masivă și tăierea funcțiilor inutile
Noua reformă aduce schimbări drastice în structura instituției, cea mai vizibilă fiind reducerea la mai puțin de jumătate a aparatului de conducere teritorial.
Principalele modificări administrative prevăd:
-
Numărul direcțiilor silvice regionale va fi redus de la 41 la doar 19.
-
În termen de 45 de zile, direcțiile silvice și Romsilva trebuie să elaboreze noile organigrame, care vor necesita și avizul Ministerului Mediului.
-
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a precizat că nu vor mai fi aprobate organigrame care conțin funcții justificate artificial (cum ar fi posturile de „operatori de xerox”), scopul fiind tăierea funcțiilor de conducere umflate artificial din cadrul direcțiilor silvice.
Potrivit decidenților, aceste măsuri vizează eliminarea suprapunerilor administrative, concentrarea competențelor la nivel regional și optimizarea procesului decizional.
Management pe bază de performanță
O altă schimbare esențială se referă la modul în care vor fi desemnați șefii instituției. Conducerea centrală, precum și directorii celor 19 direcții silvice rămase, vor fi angajați exclusiv prin concurs. Aceștia vor primi mandate pe o perioadă de cinci ani.
Contractele de mandat vor include criterii stricte de performanță. Evaluarea activității se va face anual, iar dacă un director nu îndeplinește cel puțin două treimi din aceste criterii, contractul său de mandat va înceta, menținerea în funcție nefiind garantată.
Miza financiară: miliardele din PNRR și reacția sindicatelor
Adoptarea acestei reforme nu este doar o măsură administrativă internă, ci o condiție financiară critică pentru România. Reforma Romsilva reprezintă un jalon obligatoriu în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Împreună cu alte măsuri (precum reforma pensiilor magistraților și legile decarbonizării), reorganizarea Romsilva deblochează plățile aferente Cererilor 3 și 4 din PNRR. Conform autorităților, de îndeplinirea acestui jalon depinde o cerere de plată în valoare de peste două miliarde de euro.
În ciuda importanței sale strategice pentru atragerea fondurilor europene, proiectul guvernamental a stârnit nemulțumiri în rândul angajaților. Federația Sindicatelor Silva a criticat dur reforma, acuzând că decizia a fost luată fără o fundamentare solidă și că ar prezenta o serie de probleme de legalitate.
