Un secol fără un parc nou în Iași: Cum a îngropat administrația proiectul de parc-public de la depoul CTP de la Gară, în timp ce Clujul construiește pe 50 de hectare

De aproape un secol, municipiul Iași nu a mai adăugat pe harta sa un parc public de mari dimensiuni. În timp ce alte centre urbane din România atrag finanțări europene de zeci de milioane de euro pentru a construi păduri urbane de la zero, administrația ieșeană menține orașul la un deficit alarmant: ieșenii beneficiază în realitate de sub 17 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Această cifră se află mult sub minimumul legal național de 26 de metri pătrați și la o distanță uriașă de recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care stipulează un optim de 50 de metri pătrați pentru un mediu urban sănătos.

Această abordare sabotează direct competitivitatea pe termen lung a orașului. Impactul economic și social al pădurilor urbane a fost subliniat recent la Iași, în cadrul summitului TILIA (aprilie 2026). Urbanistul canadian Charles Montgomery a argumentat, pe baza datelor, că orașele care refuză să investească în spații verzi majore pierd în cursa globală pentru atragerea capitalului și a forței de muncă specializate. Dezvoltarea imobiliară accelerată, lipsită de infrastructură verde, generează comunități ineficiente și scade calitatea vieții.

Abandonarea unor proiecte locale viabile, cum a fost planul de regenerare a Depoului CTP, contrazice direct avertismentele specialiștilor privind nevoia urgentă de a adapta mediul urban ieșean la standardele secolului XXI.

O moștenire istorică insuficientă pentru un oraș în expansiune

Sistemul de parcuri publice din Iași se bazează aproape exclusiv pe deciziile luate de administrațiile din secolele trecute. Parcul Copou, simbolul verde al orașului, a fost amenajat începând cu anul 1834, în timpul domniei lui Mihail Sturdza. La acea vreme, Iașul număra aproximativ 70.000 de locuitori. Astăzi, zona metropolitană depășește 400.000 de rezidenți, dar suprafața Parcului Copou a rămas constantă, la cele aproximativ 10 hectare de la origini.

Ultima investiție majoră a municipalității într-o zonă de recreere extinsă a fost Parcul Expoziției, inaugurat în anul 1923 pentru a găzdui Expoziția Agricolă a Moldovei. De atunci, extinderea spațiului verde public s-a oprit. Deși Iașul beneficiază de prezența Grădinii Botanice, aceasta are un statut distinct, fiind o instituție de cercetare aflată în subordinea universității, cu reguli stricte de acces și funcționare, diferită de conceptul unui parc public urban cu acces liber și facilități de recreere activă.

Discrepanța investițiilor majore la nivel național

În lipsa unei strategii locale coerente pentru spații verzi noi, decalajul dintre Iași și alte orașe devine evident prin analiza bugetelor și a proiectelor aflate în derulare. La Cluj-Napoca, administrația locală construiește Parcul Est, un proiect care redefinește conceptul de spațiu verde urban în România.

Datele tehnice ale noii investiții din Transilvania arată dimensiunea blocajului de la Iași:

• Suprafața totală vizată: între 50 și 54 de hectare.
• Valoarea investiției: peste 100 de milioane de euro.
• Concept: pădure urbană integrată cu zone umede și habitate naturale conservate.
• Facilități incluse: piste pentru biciclete, centre educaționale, grădini tematice și spații pentru sport.

Proiecte locale abandonate din motive politice

În Iași, inițiativele de a crea parcuri noi se lovesc de lipsa de continuitate administrativă. În mandatul precedent, fostul viceprimar Răzvan Timofciuc a avansat și promovat mai multe documentații pentru regenerarea urbană a unor spații neutilizate, cel mai vizibil fiind proiectul de transformare a Depoului CTP de la Gară într-un prim parc de mari dimensiuni amenajat în zona centrală a orașului în ultima sută de ani.

Aceste proiecte au rămas la stadiul de intenție sau de planșe. Odată cu ieșirea lui Timofciuc din echipa de conducere a primăriei, administrația condusă de Mihai Chirica a renunțat la prioritizarea acestor investiții, deși documentația era matură, iar toți pașii pentru realizarea concursului de soluții fuseseră realizați împreună cu Ordinul Arhitecților din România – Filiala Iași.

Rezultatul direct este menținerea unui status quo în care singurele inaugurări de spații verzi au fost fie parcuri de cartier extrem de mici, fie proiecte controversate și nefuncționale, cum este cazul zonei de agrement C.A. Rosetti, criticată dur de cetățeni pentru execuția deficitară și lipsa umbrei.

Realitatea imobiliară și reacția comunității

Nemulțumirile locuitorilor reflectă o realitate vizibilă pe teren. Extinderea rezidențială accelerată din ultimii zece ani nu a fost însoțită de o rezervare proporțională a terenurilor pentru utilitate publică. Ieșenii percep o favorizare a dezvoltărilor imobiliare dense în detrimentul spațiilor verzi.

Inițiativele private, cum este parcul din complexul Palas, deși apreciate pentru estetică, sunt de mici dimensiuni și nu pot prelua necesarul de recreere al unui întreg municipiu. Un alt exemplu elocvent al blocajului administrativ este proiectul pădurii-parc din zona Cetățuia.

Deși se discută de ani de zile despre valorificarea zonelor forestiere limitrofe pentru agrement, inițiativele rămân captive în faza de declarații și semnări de protocoale. Cel mai recent demers a avut loc în toamna anului 2025, când Primăria Iași a semnat un parteneriat cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei pentru amenajarea a 49 de hectare din pădurea Cetățuia, primarul avansând public promisiuni pentru amenajarea a 9 kilometri de piste pentru biciclete și alei ecologice. În realitate, dincolo de festivismul semnării documentelor, lucrările pe teren lipsesc cu desăvârșire.