Un băiețel de doi ani, care cântărește 8,5 kilograme, a devenit cel mai mic pacient cu transplant renal din România, după o operație făcută la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași. Al doilea rinichi al aceluiași donator, un copil de un an și cinci luni aflat în moarte cerebrală, a ajuns la un băiat de șase ani.
Familia donatorului a acceptat prelevarea organelor. Cei doi copii transplantați erau pe lista națională de așteptare, unde se află aproximativ 62 de copii, potrivit prof. univ. dr. Adrian Covic, coordonatorul Centrului de Transplant Renal de la Parhon. Poveștile celor două familii le-a relatat Ziarul de Iași.
La operații au lucrat două echipe de chirurgi și două de anestezie, de la Spitalul Parhon și de la Spitalul de Copii „Sf. Maria”. Rinichii trebuiau transplantați în câteva ore de la prelevare.
Medicii spun că băiatul cel mic este al treilea cel mai mic primitor de rinichi raportat în literatura medicală din lume. Cele două cazuri cu pacienți mai mici sunt de la Clinica Mayo, din Statele Unite, și din Australia, potrivit prof. Covic.
Petru făcea dializă de patru ori pe zi
Petru e din Gura Humorului. Mama lui, Narcisa Văjăilă, are 21 de ani. A aflat încă din sarcină că băiatul are probleme grave la rinichi. Petru s-a născut la 36 de săptămâni, cu 2,7 kilograme. Ambii rinichi aveau o malformație chistică.
La trei luni, medicii de la „Sf. Maria” i-au montat un cateter pentru dializa peritoneală. Este o dializă care se face prin abdomen, cu o soluție specială, și se poate face acasă. După o internare lungă la terapie intensivă, la cinci luni, Petru a început dializa. Mama a stat în spital trei-patru luni, ca să învețe procedura de la asistente și medici. Apoi a făcut-o singură, acasă, de patru ori pe zi.
„Ne-am obișnuit. Era ca o rutină de-a noastră zilnică. El știa că trebuia să-i fac dializa. Îi spuneam: «Hai, Petru, să mergem să facem dializa», iar el mă asculta și mergea în camera unde trebuia să o facem. Acum sper să-i oferim o copilărie cât de cât normală, cu mai puține injecții și fără soluțiile de dializă”, a povestit Narcisa Văjăilă.
Vestea transplantului a șocat-o. Nu se aștepta ca șansa să vină atât de repede, la un copil de doar 8,5 kilograme.
„De ce doar pe mine mă duci la doctor?”
Teo are șase ani și este din Republica Moldova. Are un frate geamăn și o soră de opt ani, amândoi sănătoși. Din 2023, Teo și mama lui, Olga Mămăligă, au venit în fiecare lună la Iași, la consultații și tratament.
Cel mai greu a fost să-i explice de ce el e bolnav, iar frații lui nu.
„Trebuia să fim puternici în fața celor trei copii și, în primul rând, el să nu înțeleagă că este ceva în neregulă cu el. Am ajuns într-un moment în care mi-a reproșat: «De ce doar pe mine mă duci la doctor? Mă iubești mai puțin?». M-am adunat, fără să plâng în fața lui, și am găsit cuvintele necesare ca să-l fac să fie puternic”, a declarat Olga Mămăligă.
Fără transplant, Teo ar fi ajuns la hemodializă de trei ori pe săptămână, spune conf. univ. dr. Iuliana-Magdalena Stârcea, șefa Secției de Nefrologie de la „Sf. Maria”. Pentru familie, asta ar fi însemnat drumuri repetate la Iași, iar pentru Teo, greutăți la școală.
Un transplant renal la 8,5 kilograme
Dializa nu putea ține la nesfârșit în cazul lui Petru. Dr. Stârcea explică de ce.
„Dializa peritoneală este o șansă la viață pentru copiii foarte mici, dar o șansă la viață cu un anumit preț. Există riscul de peritonită sclerozantă, o complicație care poate pune sub semnul întrebării prognosticul vital al copilului”, a spus medicul.
Prof. Covic a fost mai direct, întrebat ce ar fi urmat fără operație: „La cel mic, dacă mă întrebați direct, prognosticul nu era bun. Nu cred că ar fi avut o șansă de supraviețuire mai mult de câteva luni, un an”.
Operația a fost grea. Petru avea și malformații ale vaselor de sânge, iar chirurgii au avut de legat vase foarte mici, cu o anatomie neobișnuită. Dr. Corneliu Moroșanu, medic primar în chirurgie generală și vasculară, spune că vârsta donatorului a fost un avantaj.
„Faptul că un rinichi de copil este transplantat tot la un copil este un mare avantaj. Odată implantat, organul va crește împreună cu primitorul. Dificultatea tehnică este deosebită, mai ales în cazul unui copil atât de mic, care avea și malformații vasculare”, a explicat chirurgul.
Un alt moment greu vine când rinichiul nou primește sânge. Organul poate lua o parte mare din sângele unui corp atât de mic, iar tensiunea copilului poate scădea brusc, a explicat dr. Lavinia Ionescu, medic ATI la „Sf. Maria”.
Ambii copii au rinichii funcționali
Luni, 9 noiembrie, medicii au spus că amândoi copiii se recuperează bine.
„Copilul cel mic, de doi ani și câteva luni, are funcție renală normală în momentul de față. Celălalt copil, de șase ani, are funcția renală aproape normală, iar evoluția este spectaculoasă de la o zi la alta”, a spus prof. Covic.
Spitalul Parhon este singurul centru din țară care face transplant renal la copii, potrivit medicilor. Copiii transplantați aici în anii trecuți sunt bine, spune Covic: unul merge la o școală obișnuită, altul a terminat facultatea și un master. În august, 30 de medici de la Parhon au lucrat peste 12 ore la alte două transplanturi renale de la un singur donator. Cine vrea să devină donator găsește informațiile pe site-ul Agenției Naționale de Transplant.
Medicii le-au mulțumit public părinților donatorului. Ei au acceptat donarea organelor băiețelului lor, aflat în moarte cerebrală.
Deocamdată, Teo știe doar că a trecut printr-o operație. Abia așteaptă să ajungă acasă, la frații lui.
