Luni, 6 aprilie, Aula Academiei Române a găzduit sesiunea aniversară dedicată împlinirii a 160 de ani de la înființarea instituției. Evenimentul, la care au participat reprezentanți ai mediului academic din România și Republica Moldova, precum și delegați ai Patriarhiei Române (prin prezența Episcopului vicar patriarhal PS Varlaam Ploieșteanul), a reprezentat un prilej de evaluare a rolului actual al forului științific. OradeIași.ro analizează principalele teme abordate în cadrul discursurilor oficiale și direcțiile asumate de instituție pentru perioada următoare.
În cuvântul de deschidere, președintele instituției, acad. Ioan-Aurel Pop, a evocat contextul fondării Academiei, menționând efortul comun al elitelor din cele trei provincii istorice românești de la acea vreme. Istoricul instituției a fost marcat de perioade de discontinuitate, fiind afectată de cele două războaie mondiale și, ulterior, de restricțiile ideologice impuse de regimul comunist asupra activității de cercetare și a componenței forului.
„În 1989, Academia a renăscut ca pasărea Phoenix din propria cenușă. După acești 36 de ani de eforturi, putem spune că a trăit și momente sublime. Academia a renăscut în condiții grele, dar a trecut peste toate piedicile”, a declarat acad. Ioan-Aurel Pop, punctând faptul că instituția continuă să fie depozitara unui set de valori cu rezonanță românească și universală.
Un punct central al sesiunii a fost relația cu mediul academic de peste Prut. Discursul președintelui Academiei de Științe a Republicii Moldova, acad. Ion Tighineanu, a subliniat necesitatea trecerii de la stadiul de cooperare la cel de convergență instituțională. Această direcție este susținută de înființarea recentă, la data de 26 martie, a Consiliului Academic Român, o structură dedicată sincronizării politicilor de cercetare între cele două state.
„Academia Română a anticipat unitatea politică prin unitatea culturală. A fost spațiul în care limba, cultura și conștiința identitară s-au regăsit și s-au consolidat. Nu mai vorbim despre cooperare. Vorbim despre convergență”, a afirmat Ion Tighineanu, definind instituția drept unul dintre „arhitecții spirituali” ai istoriei naționale.
În contextul dinamicii actuale, puternic marcată de globalizare, conducerea Academiei a conturat trei direcții principale de acțiune:
- Conservarea identității culturale: Instituția își menține obiectivul de a promova valorile specifice naționale. Acad. Ioan-Aurel Pop a subliniat în acest sens: „Avem datoria în această lume să ne manifestăm ca români deținători ai identității românești și purtători de mesaje românești în ciuda globalizării”.
- Integrarea spațiului științific comun: Operaționalizarea Consiliului Academic Român are rolul de a unifica programele de cercetare dezvoltate în centrele universitare și academice din România (precum București, Iași sau Cluj) și Republica Moldova.
- Accesibilizarea patrimoniului pentru publicul larg: Instituția a demarat acțiuni de deschidere către public. Cu ocazia aniversării, au fost organizate expoziții tematice deschise publicului în regim gratuit la Biblioteca Academiei Române și la Editura Academiei. De asemenea, a fost lansat un întreg poștal aniversar în colaborare cu Romfilatelia.
La 160 de ani de la înființare, Academia Română traversează un proces de adaptare la un mediu științific globalizat. Menținerea statutului de „instituție fundamentală a consacrării culturale și a cercetării” depinde în prezent de echilibrul dintre conservarea patrimoniului istoric și capacitatea de a genera politici de cercetare relevante pentru societatea contemporană.
