Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și o parte a societății civile se află într-o dispută deschisă în urma adoptării unui raport CSM justiție care analizează criticile aduse recent sistemului judiciar. Documentul, aprobat de Secția pentru judecători a instituției, identifică mai multe organizații nonguvernamentale și instituții de presă ale căror acțiuni ar afecta, potrivit CSM, independența magistraților. În replică, asociația Declic a publicat joi un comunicat în care respinge concluziile documentului și anunță menținerea acțiunii în instanță referitoare la procedura de numire a judecătoarei Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Raportul de 76 de pagini elaborat de Secția pentru judecători a CSM monitorizează articole de presă și campanii publice desfășurate de entități precum Declic, Funky Citizens, Corupția Ucide, dar și de publicații independente, inclusiv G4Media și Recorder. Conform analizei CSM, materialele și campaniile publicate de aceste organizații depășesc limitele libertății de exprimare, exercitând o presiune mediatică ce poate vulnerabiliza independența actului de justiție.
De cealaltă parte, organizațiile vizate reclamă o încercare de limitare a spiritului critic. Reprezentanții Comunității Declic au subliniat joi că asociația este menționată direct de nouă ori în documentul oficial. Coordonatorii ONG-ului au catalogat raportul drept o tactică de intimidare specifică regimurilor totalitare, menționând că documentul funcționează, în practică, drept un act politic de apărare a anumitor decizii administrative din magistratură.
Dincolo de pozițiile oficiale ale instituțiilor implicate, publicația G4Media a relatat că există o divergență de opinii și în interiorul sistemului judiciar, mai mulți magistrați distanțându-se de concluziile raportului și respingând ideea întocmirii unor liste cu entități media sau civice care expun disfuncționalități ale sistemului.
Traseul juridic al dosarului de la Înalta Curte
Disputa actuală este intrinsec legată de acțiunea în contencios administrativ deschisă de Declic în luna august 2025. Obiectul procesului îl reprezintă contestarea legalității procedurii prin care Lia Savonea a fost numită președintă a ÎCCJ. Argumentul principal invocat de reclamanți este declanșarea procedurii de către CSM cu trei luni înaintea termenului prevăzut de legislația specifică.
Cazul a generat un parcurs procedural complex în instanțe. Acțiunea a fost mutată inițial de la instanțele din Cluj la Curtea de Apel Alba. Ulterior, la data de 7 mai 2026, magistrații Curții de Apel Alba și-au declinat competența de soluționare. Rezultatul acestei decizii este trimiterea dosarului către secția de contencios a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Această situație impune ca legalitatea numirii președintei instanței supreme să fie judecată de către judecători care activează în cadrul aceleiași instituții.
Reprezentanții Declic au precizat în comunicatul lor că acțiunea juridică are ca scop exclusiv respectarea riguroasă a legii la cel mai înalt nivel al magistraturii, respingând ipoteza unei mize personale împotriva judecătoarei vizate.
Contextul sistemic: negocieri salariale și reforma pensiilor de serviciu
Tensiunile dintre CSM și organizațiile civice se desfășoară pe un fond mai larg de nemulțumiri publice și negocieri instituționale. În prezent, asociațiile profesionale ale magistraților poartă discuții cu Guvernul referitoare la noua lege a salarizării și la achitarea unor restanțe salariale restante.
În paralel, organizațiile neguvernamentale vizate de raportul CSM au derulat în ultimii ani campanii ample pentru modificarea statului financiar al magistraților. O statistică invocată constant în spațiul public arată că sistemul actual permite acordarea unor pensii de serviciu care pot atinge pragul de 50.000 de lei lunar, în condițiile unei vârste de pensionare de 45 de ani. Impactul bugetar cumulat al acestor indemnizații este estimat la aproximativ 1% din Produsul Intern Brut al României.
Inițiatorii acestor campanii, care au strâns peste 200.000 de semnături pentru modificarea Legilor Justiției, susțin că reacția actuală a CSM este o consecință directă a presiunii publice constante pe tema beneficiilor financiare din sistem.
Asociația Declic a informat publicul că își va continua demersurile în instanță. Pentru a elimina suspiciunile privind o eventuală influență externă, organizația a reiterat că toate costurile juridice aferente dosarului sunt susținute exclusiv prin contribuțiile financiare ale membrilor săi, fără nicio afiliere politică. Rămâne de văzut cum va soluționa instanța supremă litigiul administrativ privind propria conducere și ce precedent va stabili această decizie în jurisprudența românească.
