Parlamentul României a adoptat vineri, în ședință comună, proiectul bugetului de stat pentru anul 2026. Votul, finalizat cu 319 voturi „pentru”, 104 „împotrivă” și o abținere, marchează sfârșitul unei perioade de incertitudine financiară, deși legea a fost adoptată cu o întârziere semnificativă față de calendarul prevăzut. Dincolo de cifrele brute, bugetul pe 2026 reflectă un compromis politic fragil între necesitatea reducerii deficitului și solicitările pentru măsuri de protecție socială.
Un punct central al dezbaterilor a fost reprezentat de costul serviciului datoriei publice. Premierul a arătat în fața senatorilor și deputaților că guvernul vine în fața românilor cu un buget care reflectă posibilitățile adevărate ale țării și menționa că este un buget care spune oamenilor adevărul.
„Am construit acest buget pe baza unei ușoare creșteri economice, o creștere pe care să o putem cu adevărat realiza în actualele împrăjurări complicate la nivel național și internațional. O parte importantă din buget merge spre investiții, în special din fonduri europene. Anul acesta este decisiv pentru cât reușim să atragem din PNRR, care se încheie în luna august. În același timp, am proiectat un deficit în scădere, am prevăzut sumele necesare pentru plata dobânzilor.”
- Cifre cheie: În cursul anului trecut, statul a achitat dobânzi în valoare de 50,5 miliarde de lei.
- Context comparativ: Suma este mai mare decât totalul veniturilor colectate de stat din impozitul pe profitul companiilor, ceea ce indică faptul că o parte considerabilă din activitatea economică este direcționată spre acoperirea costurilor de finanțare a datoriei.
- Poziția Guvernului: Premierul a pledat pentru o „disciplină fiscală strictă”, argumentând că prioritizarea consumului pe datorie a fost o eroare strategică a guvernelor precedente.
Sectorul educației rămâne unul dintre cele mai sensibile domenii în analiza bugetară. Pentru anul 2026, Ministerul Educației va beneficia de o alocare de 3,18% din PIB.
Această cifră reprezintă o scădere de 0,02 puncte procentuale față de execuția bugetară din 2025. Deși în termeni nominali bugetul poate crește odată cu avansul economiei, stagnarea ponderii sub pragul de 4% din PIB ridică provocări pentru implementarea proiectelor de infrastructură educațională, cum ar fi modernizarea școlilor din mediul rural sau dotarea campusurilor tehnologice, esențiale pentru regiunea Moldovei.
Pachetul social de 1,1 miliarde lei: mărul discordiei în coaliție
Adoptarea bugetului a fost condiționată de un acord de ultim moment între PNL și PSD privind o serie de ajutoare sociale, măsură susținută de social-democrați dar privită cu rezerve de către partenerii de coaliție.
Detaliile măsurilor propuse de PSD:
- Acordarea unor ajutoare unice pentru pensionarii cu venituri lunare sub 3.000 de lei.
- Creșterea alocațiilor sau plăților directe pentru copiii din familiile monoparentale.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a apărat aceste măsuri, subliniind că impactul lor bugetar este de doar 0,04% din PIB. Din perspectiva PSD, efortul financiar este minim în raport cu nevoia de protecție a categoriilor vulnerabile în fața inflației. De cealaltă parte, premierul Bolojan a criticat această abordare, considerând că pachetul reprezintă un derapaj de la linia de austeritate asumată inițial de Executiv.
Dezbaterile nu au fost lipsite de confruntări politice directe. Opoziția, prin vocea liderului AUR, George Simion, a criticat tăierea unor facilități pentru studenți, inclusiv a burselor, și a punctat lipsa de transparență a unor cheltuieli guvernamentale.
Replicele între reprezentanții puterii și cei ai opoziției au degenerat în atacuri la persoană, făcându-se trimitere la episoade din viața politică a liderilor, precum folosirea unor identități externe sau afișarea unor bunuri de lux, elemente care au umbrit parțial discuțiile tehnice pe marginea articolelor din legea bugetului.
