Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă care vizează reformarea profundă a regulilor privind achizițiile publice în statele membre, o piață estimată la 2.500 de miliarde de euro anual. Inițiativa urmărește simplificarea procedurilor birocratice, dar și o schimbare strategică majoră: abandonarea principiului „celui mai mic preț” în favoarea unor criterii nefinanciare, o mișcare menită să protejeze industriile europene în fața importurilor ieftine, în special cele provenite din China.
Conform noilor reglementări propuse, prețul nu va mai fi singurul sau cel mai important factor în atribuirea contractelor din bani publici. Criteriile de calitate, care includ protejarea mediului, inovația, standardele sociale și securitatea cibernetică, vor deveni obligatorii. În cazul contractelor cu o componentă semnificativă de forță de muncă, aceste criterii nefinanciare vor reprezenta între 30% și 50% din punctajul total de evaluare a ofertelor.
Stéphane Séjourné, vicepreședinte al Comisiei Europene, a precizat că un prag minim de 30% pentru aceste criterii va împiedica recurgerea automată la cel mai mic preț, asigurând în același timp o gestionare responsabilă a fondurilor publice, fără a încuraja risipa.
„Preferința comunitară” și limitarea accesului pentru țările terțe
Noua legislație introduce, de asemenea, un mecanism strict bazat pe reciprocitate, denumit „preferință comunitară”. Potrivit vicepreședintelui Comisiei Europene, Uniunea Europeană trebuie să își adapteze politica comercială în contextul în care alte mari economii, precum SUA, China sau India, aplică deja măsuri protecționiste.
Astfel, dacă un stat din afara spațiului comunitar nu oferă acces echitabil companiilor europene la propria piață de achiziții publice, Comisia Europeană va avea instrumentele necesare pentru a exclude operatorii economici și produsele din acea țară de la licitațiile organizate în UE. Această prevedere oferă administrațiilor locale o bază legală solidă pentru a prioritiza produsele europene, o măsură ce răspunde direct problemelor semnalate de sectoare industriale grav afectate de concurența neloială și prețurile de dumping practicate de China, un exemplu notabil fiind industria panourilor solare.
Dincolo de implicațiile geopolitice, reforma are și o componentă puternică de debirocratizare. Proiectul propune reducerea volumului legislativ de la 900 la aproximativ 200 de pagini. Numărul tipurilor de proceduri de achiziție va scădea de la cinci la trei, iar formularele necesare se vor reduce drastic, de la 200 la doar cinci.
Un alt element central al reformei este crearea unei piețe digitale integrate, prin interconectarea platformelor naționale de achiziții. Se va implementa principiul „doar o singură dată”, care va scuti întreprinderile mici și mijlocii (IMM) de obligația de a depune aceleași documente repetat la participarea la licitații în state membre diferite. Comisia estimează că pachetul de măsuri va genera economii de aproximativ 649 de milioane de euro, platforma digitală contribuind cu 220 de milioane la această sumă.
