Primarul municipiului Craiova și fost ministru al Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a formulat o serie de critici tehnice cu privire la noua lege a salarizării unitare, act normativ asumat de România ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit declarațiilor acesteia, forma actuală a proiectului va genera o creștere a cheltuielilor bugetare cu 8 miliarde de lei pe an, concomitent cu o diminuare a veniturilor pentru aproximativ 60% dintre angajații din sectorul public.
Dezbaterea pe marginea acestui proiect are loc în contextul în care adoptarea legii condiționează aprobarea cererilor de plată numărul 3 și 4 de către Comisia Europeană.
Argumentația prezentată de fostul ministru se bazează pe prognozele de impact financiar asupra bugetului de stat. Conform datelor invocate de Lia Olguța Vasilescu, cheltuielile anuale actuale ale statului cu salarizarea se ridică la 166 de miliarde de lei. Aplicarea noilor grile, aflate în stadiu de proiect, ar ridica acest prag la 174 de miliarde de lei.
„Dacă facem legea în actuala formă, proastă, impactul va fi de 174 miliarde. Deci statul român va pune în plus, anual, minim 8 miliarde de lei, adică 1,6 miliarde de euro”, a susținut primarul Craiovei, adăugând că acest efort suplimentar va pune presiune pe deficitul bugetar, fără a garanta evitarea tensiunilor sindicale.
Uniformizarea coeficienților și exemplul municipiului Iași
O vulnerabilitate majoră a proiectului, semnalată în contextul regulilor impuse de PNRR, vizează modul în care sunt stabilite salariile în administrația locală. Jalonul european solicită impunerea unor coeficienți de salarizare identici pentru Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT) încadrate în grupe de populație similare.
Lia Olguța Vasilescu argumentează că această abordare ignoră realitățile demografice și volumul real de muncă, oferind drept exemplu situația municipiului Iași:
Discrepanțe de volum: Un funcționar din administrația locală ieșeană ar urma să fie salarizat pe același coeficient cu unul din Oradea. Totuși, Iașul gestionează o populație aproape dublă și responsabilități administrative mai complexe, deși ambele municipii sunt încadrate în aceeași categorie de referință.
Presiunea pe bugetele locale: Aplicarea grilelor unice va forța primăriile marilor centre urbane să își majoreze anvelopa salarială. Conform estimărilor invocate, doar pentru Primăria Craiova, aplicarea noii legi ar genera costuri suplimentare de 2 milioane de euro anual, o sumă dificil de acoperit din veniturile proprii.
Scăderi de venituri pentru 60% dintre bugetari
Deși impactul macroeconomic indică o creștere a cheltuielilor statului, fostul ministru al Muncii afirmă că modificarea valorii de referință a salariilor va afecta negativ angajații de la baza piramidei. Stabilirea valorii de referință la 4.100 de lei, conform ultimelor variante de lucru din Ministerul Muncii, va anula o mare parte din majorările obținute anterior.
Potrivit estimărilor sale, veniturile a peste 60% dintre bugetari, cu precădere cei cu salarii mici, ar urma să scadă. Totodată, plafonarea sporurilor afectează categorii profesionale specifice. Fostul ministru a dat exemplul cadrelor didactice, care ar pierde sporul de dirigenție, și al personalului medical expus la riscuri majore (ex: secțiile TBC), unde acordarea beneficiilor financiare este strict legată de condițiile de muncă.
Lia Olguța Vasilescu a contestat, de asemenea, condiționalitățile negociate inițial în PNRR de către fostul ministru USR, Cristian Ghinea. Aceasta susține că raportul financiar asumat de statul român este disproporționat: România primește o finanțare de 50 de milioane de euro pentru implementarea reformei salarizării, dar riscă să piardă 770 de milioane de euro în eventualitatea în care nu îndeplinește jalonul.
