Cel mai recent clasament „Times Higher Education Rankings by Subject 2026”, publicat miercuri, confirmă o realitate duală pentru mediul academic din Iași. Pe de o parte, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) își consolidează poziția de lider local și jucător național important, egalând Universitatea din București la numărul de domenii clasificate. Pe de altă parte, imaginea de ansamblu rămâne una a contrastelor: instituțiile ieșene, inclusiv Universitatea Tehnică și UMF, figurează preponderent în jumătatea inferioară a topurilor mondiale, fiind devansate pe anumite paliere de centrele din Cluj-Napoca și București.
Prezența românească, mai numeroasă, dar modestă
La nivel național, România a înregistrat o creștere cantitativă, raportând 72 de apariții în ranking (cu 9 mai multe decât anul trecut). Cu toate acestea, impactul calitativ este limitat. O singură instituție din țară (Universitatea Transilvania din Brașov, la Fizică) a reușit să pătrundă în prima jumătate a unui clasament internațional. Restul, inclusiv marile universități din Consorțiul Universitaria, se luptă pentru vizibilitate în segmentele inferioare (locurile 600-1000+).
Radiografia performanței academice la Iași
1. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) – Polul multidisciplinarității
UAIC rămâne cea mai vizibilă instituție de învățământ superior din Iași în plan internațional, bifând 7 prezențe în clasamentele pe domenii. Această cifră plasează universitatea ieșeană pe locul al doilea la nivel național, la egalitate cu Universitatea din București, fiind depășită doar de UBB Cluj-Napoca (9 apariții).
Performanța UAIC pe domenii:
- Psihologie: Cea mai bună poziționare a universității, în intervalul 501-600.
- Arte și Științe Umaniste: Intervalul 601-800.
- Științe Sociale: Intervalul 801-1000.
- Științele Vieții: Intervalul 1001+.
- Afaceri și Economie: Intervalul 1001+.
- Informatică: Intervalul 1001+.
- Științele Fizicii: Intervalul 1251+.
Analiză: Deși UAIC acoperă un spectru larg, de la umanioare la științe exacte, se observă o discrepanță. Domeniile umaniste și sociale (Psihologie, Arte) performează mai bine decât științele exacte și economia, unde universitatea intră în categoria „1001+”, adică în ultima parte a clasamentului global.
2. Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF Iași)
Universitatea de Medicină din Iași înregistrează o singură apariție în clasament, în domeniul său de activitate.
- Medicină și Sănătate: Intervalul 1001+.
Analiză comparativă: Într-o comparație directă cu celelalte centre medicale de tradiție, UMF Iași este devansată de UMF „Carol Davila” București (locul 601-800), UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca (801-1000) și UMF Craiova (801-1000). Poziționarea în segmentul 1001+ indică necesitatea unei creșteri a vizibilității cercetării și a citărilor internaționale.
3. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” (TUIASI)
Politehnica ieșeană este prezentă în clasament cu domeniul principal de studiu, confirmând statutul său de universitate specializată.
- Inginerie: Intervalul 1251+.
Analiză comparativă: TUIASI se află în același eșalon cu Politehnica București și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în domeniul Ingineriei (toate la 1251+), fiind însă depășită în clasament de Universitatea Politehnica Timișoara și Universitatea Transilvania din Brașov (ambele în intervalul 1001-1250).
De ce contează aceste date?
Clasamentele Times Higher Education nu sunt doar o chestiune de prestigiu, ci un indicator al atractivității pentru studenții internaționali și pentru parteneriatele de cercetare. Metodologia ia în calcul calitatea predării, mediul de cercetare, calitatea cercetării (citări), perspectiva internațională și veniturile din industrie.
Faptul că universitățile ieșene sunt preponderent în jumătatea inferioară sugerează că, deși există o bază solidă de predare și tradiție, indicatorii de performanță în cercetare (citări în jurnale de top) și atragerea de fonduri private rămân puncte nevralgice.
Iașul rămâne un centru universitar puternic al României, UAIC reușind să țină pasul numeric cu Bucureștiul. Totuși, decalajul față de vârful ierarhiei mondiale și, punctual, față de performanțele consolidate ale Clujului (care domină prin UBB), arată că este nevoie de investiții strategice în infrastructura de cercetare pentru a depăși statutul de „prezență onorabilă” și a deveni „competitor global”.
