Sistemul de evaluare din învățământul preuniversitar se confruntă cu un fenomen sever de devalorizare. Directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, Andreia Bodea, a avertizat duminică, în cadrul emisiunii InfoEdu de la postul TVR Info, că acordarea facilă a unor note de 10 ascunde lacune fundamentale de cunoaștere în rândul elevilor. Situația este vizibilă atât la tranziția spre liceu, cât și la finalul clasei a XII-a, unde mediile excelente contrastează puternic cu lipsa competențelor de bază.
Un prim moment în care profesorii de liceu constată prăbușirea standardelor de notare este preluarea absolvenților de gimnaziu. Deși elevii sunt admiși în colegii naționale de prestigiu cu medii maxime, evaluările inițiale demonstrează absența noțiunilor elementare predate în anii anteriori.
Pentru a ilustra dimensiunea acestei probleme, directoarea Andreia Bodea a prezentat situația de la disciplina limba franceză, pe care o predă la clasă. Potrivit cadrului didactic, în ciuda mediilor perfecte din foaia matricolă, elevii sunt incapabili să formuleze comunicări de bază.
„Noi îi preluăm la liceu cu media 10 la aceste discipline. Cel puțin la disciplina pe care o predau, eu n-am mai întâlnit un elev de clasa a IX-a să fi avut media 9 la franceză de ani de zile. Au media 10. Nu știu de 10, nu știu de 5, nu pot număra până la 20, nu pot să spună: «Eu am 12 ani» în limba franceză, după patru ani de franceză”, a declarat Andreia Bodea în studioul TVR Info.
Presiunea părinților favorizează inflația acelor note de 10
Conducerea instituției de învățământ indică mai mulți factori care alimentează această indulgență academică. O componentă majoră este atitudinea mediului familial, care transformă obținerea notelor maxime într-un scop în sine, independent de volumul real de cunoștințe asimilat de copil.
Cadrele didactice sunt supuse unei presiuni constante pentru a ridica artificial mediile, fenomen generat de teama părinților în fața oricărui rezultat care nu este maxim. Această presiune se transferă automat asupra elevilor, care dezvoltă un comportament axat exclusiv pe vânătoarea de calificative.
„Este sigur și presiunea exagerată a părinților pentru note. La o notă de 9, unii fac un adevărat atac de panică. Această presiune este și presiunea elevilor care cer în continuare măriri de notă, deși nu sunt în prag de corigență. Este și ușurința cu care se dau aceste note mari”, a explicat reprezentanta Colegiului Național „I.L. Caragiale”.
Datele istorice amintite în cadrul interviului arată o schimbare radicală de paradigmă. În urmă cu două decenii, mediile generale peste 9 erau o excepție, iar absolvenții cu rezultate medii reușeau să construiască parcursuri profesionale solide în domenii precum medicina sau ingineria.
Efectele acestui sistem de evaluare corupt ies la suprafață în momentele critice, cum ar fi înscrierea la examenele naționale. Problema nu se limitează doar la cunoștințele dintr-o anumită materie, ci afectează capacitatea tinerilor de a înțelege și procesa informații uzuale, definind cu exactitate conceptul de analfabetism funcțional.
Un exemplu concret oferit la TVR Info vizează incapacitatea absolvenților de clasa a XII-a de a completa independent formularele standard pentru examenul de Bacalaureat, în ciuda rezultatelor școlare aparent excepționale.
Elevii dețin capacitatea tehnică de a scrie și de a memora informații pentru a obține calificative maxime la disciplinele umaniste, dar sunt inapți să decodeze un text administrativ simplu.
„Ceea ce vedem noi, există elevi care termină clasa a XII-a, care nu pot să se înscrie la BAC. Nu înțeleg ce înseamnă inițiala tatălui, nu înțeleg ce înseamnă «subsemnatul», și totuși au note foarte mari la Română. Cum se întâmplă treaba asta?”, a concluzionat directoarea Andreia Bodea.
