Peste 150.000 de elevi de clasa a VIII-a și zeci de mii de liceeni riscă să rămână fără cel mai important antrenament înaintea examenelor din această vară. Într-o mișcare de protest de amploare, profesorii din întreaga țară, inclusiv o majoritate covârșitoare a cadrelor didactice din județul Iași, se pregătesc să boicoteze simulările Evaluării Naționale (16-18 martie) și ale Bacalaureatului (23-25 martie). Dincolo de aparența unui simplu conflict de muncă, decizia dascălilor expune o criză structurală profundă: un sistem de învățământ subfinanțat, sufocat de măsuri de austeritate și de clase supraaglomerate.
Rădăcinile crizei: dincolo de revendicările salariale
Decizia de a bloca testările naționale nu a apărut peste noapte. Ea este rezultatul unui cumul de factori care au tensionat la maximum cancelariile în ultimul an. Potrivit liderilor sindicali, nemulțumirile depășesc sfera strict financiară și vizează direct calitatea actului educațional, grav afectată de noile prevederi din Legea 141/2025 și de neaplicarea integrală a Legii Învățământului Preuniversitar.
Cifrele care fundamentează protestul profesorilor arată o realitate administrativă dură:
- Cel mai mic buget din ultimele trei decenii: Educația a primit în acest an o alocare de doar 2,8% din PIB, departe de promisiunea de 15% din Bugetul General Consolidat prevăzută în lege.
- Supraaglomerarea claselor: Limitele maxime au fost crescute artificial (24 de elevi la primar, 28 la gimnaziu, 30 la liceu), favorizând derogările care transformă predarea eficientă într-o imposibilitate.
- Comasarea forțată a unităților de învățământ: Peste 500 de școli și-au pierdut personalitatea juridică sub pretextul eficientizării bugetare.
- Creșterea normei didactice și tăieri mascate: Profesorii reclamă plata scăzută a orelor prestate în regim de plată cu ora, eliminarea normei de hrană și suspendarea reducerii normei de predare cu două ore pentru cadrele didactice cu vechime de peste 15 ani și gradul I.
Iașul și regiunea Moldovei, în prima linie a boicotului
La nivel local, determinarea profesorilor de a nu intra la clase pentru simulări este evidentă. Datele publicate recent arată că la nivelul județului Iași, peste 2.200 de membri ai USLIP (aproximativ 80% dintre cei consultați) au votat pentru neparticiparea la organizarea testărilor. USLIP Iași avertizează că succesul acestei forme de protest depinde de unitatea de grup a profesorilor. Sindicatul a denunțat practicile administrative prin care se solicită deja în școli listele cu profesorii asistenți, cerând cadrelor didactice să rămână ferme pe poziția stabilită prin vot. „Reușita acțiunii noastre depinde de solidaritatea profesorilor. Solicităm tuturor membrilor să țină cont de decizia majoritară și să refuze implicarea în organizarea unor probe care au devenit o povară birocratică necompensată”, se arată în poziția sindicatului.
Vocea dascălilor din județ subliniază epuizarea din sistem. Angela Casariu, profesoară de istorie la Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” din Pașcani, sintetizează atmosfera din școli: „Suntem la capătul puterilor, e o perioadă tensionată și această acțiune nu trebuie văzută ca o acțiune împotriva elevilor. Ne interesează foarte mult să asigurăm calitatea actului educațional.”
Situația este similară și în alte județe. La Buzău, procentul pro-boicot ajunge la 82%, în timp ce la Neamț, deși există susținere pentru protest, o parte dintre liderii sindicali (precum Ionel Hociung) ar prefera ca presiunea maximă să fie pusă în perioada mai-iunie, exact în timpul examenelor propriu-zise.
Peste 3.100 de profesori refuză organizarea simulărilor naționale
Un număr de 3.110 de cadre didactice au anunțat ca nu vor să participe la examenele naționale, arată rezultatul sondajului realizat de Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar (USLIP) Iași. Decizia, fundamentată pe o consultare internă, este motivată de sindicat prin reducerea fondurilor alocate educației în acest an și de ceea ce reprezentanții profesorilor consideră a fi deficiențe administrative. În contextul unei scăderi a bugetului național pentru Educație cu aproximativ 600 de milioane de euro, sindicaliștii argumentează că testările actuale sunt redundante și nu aduc un beneficiu pedagogic justificat.
Conform datelor publicate de USLIP Iași, dintr-un total de aproximativ 7.700 de membri (cadre didactice, personal auxiliar și administrativ), rezultatele sondajului indică următoarele opțiuni privind inițiativa Ministerului Educației: 3.110 membri și-au exprimat intenția de a boicota simulările; 2.130 de membri s-au declarat favorabili declanșării unei greve în perioada alocată testărilor; 1.518 membri s-au declarat împotriva acțiunii de boicot; 887 de cadre didactice și-au exprimat disponibilitatea de a se implica în organizare.
Sindicatul subliniază că, din totalul personalului chestionat, doar profesorii de gimnaziu și liceu pot fi implicați direct în aceste proceduri. Astfel, „curentul majoritar este reprezentat de colegii care susțin neparticiparea”, situație care, din punct de vedere logistic, complică derularea simulărilor în centrele de examen din județ. În acest context, reprezentanții USLIP consideră că o nouă rundă de simulări la nivel național generează o supraîncărcare a programului elevilor și al profesorilor. Sindicatul susține că decizia Ministerului Educației de a impune aceste teste „perturbă cursurile școlare printr-o nouă acțiune fără nicio eficiență didactică și pedagogică”.
„Responsabilitate” versus „șantaj emoțional”
În fața iminenței blocajului, Ministerul Educației a făcut un apel la „responsabilitate profesională”, exprimându-și încrederea că profesorii vor acționa, în cele din urmă, „în beneficiul copiilor”.
Reacția federațiilor sindicale (FSLI și FSE „Spiru Haret”) a fost însă una contondentă, acuzând autoritățile centrale de ipocrizie. Într-un comunicat comun, sindicatele au respins ceea ce numesc „șantajul emoțional ca politică educațională de stat”, argumentând că adevărata iresponsabilitate aparține Guvernului, care a legiferat austeritatea pe seama elevilor.
Liderii sindicali Marius Nistor și Simion Hancescu îi acuză pe directorii abuzivi că au devenit „instrumente de constrângere”. Reprezentanții profesorilor motivează decizia de boicotare printr-o pierdere a puterii de cumpărare cuprinsă între 15% și 20%, rezultată în urma aplicării Legii nr. 141/2025. Printre cauzele principale ale declanșării conflictului se numără creșterea normei didactice, supraaglomerarea claselor, tăierea voucherelor de vacanță și neplata drepturilor câștigate în instanță. Sindicatele avertizează că boicotul actual este doar un preambul pentru acțiuni de protest masive programate la finalul acestui an școlar.
Părinții, prinși între solidaritate și teama pentru viitorul copiilor
Impactul social al acestui conflict este major, iar comunitățile de părinți sunt profund divizate. Pe rețelele sociale și în grupurile de discuții, se conturează două tabere distincte:
- Susținătorii reformei pe termen lung: Acești părinți empatizează cu dascălii, considerând că un sistem de învățământ viabil necesită profesori respectați și bine finanțați. Pentru ei, lipsa unei simulări este un preț mic pentru o potențială asanare a sistemului.
- Părinții îngrijorați de efectele imediate: Temerea principală aici este legată de stresul suplimentar aruncat pe umerii elevilor aflați în ani terminali. Așa cum subliniază și Adrian Bolohan, vicepreședintele Federației Naționale a Părinților – Edupart, simularea nu este o simplă formalitate, ci o repetiție generală esențială pentru gestionarea emoțiilor și validarea cunoștințelor.
Ce urmează: spectrul unei greve generale în luna mai
Boicotarea simulărilor din martie pare a fi doar primul pas dintr-un calendar de proteste mult mai amplu. Conform unui sondaj național la care au răspuns zeci de mii de angajați din sistem, aproximativ 75-77% dintre profesori susțin declanșarea grevei generale.
Liderii sindicali George Purcaru (FSLI) și Marius Nistor (FSE „Spiru Haret”) au confirmat că formele de protest nu se vor opri până la abrogarea măsurilor de austeritate. Orizontul de timp indicat pentru „forma supremă de protest” este a doua decadă a lunii mai. Dacă impasul dintre Guvern și sindicate nu va fi depășit în luna aprilie, anul școlar riscă să se încheie sub semnul incertitudinii totale, punând în pericol nu doar simulările, ci chiar desfășurarea Evaluării Naționale și a examenului de Bacalaureat.
Simulările Evaluării Naționale 2026 ar urma să se desfășoare astfel:
- 16 martie 2026: Limba și literatura română – probă scrisă
- 17 martie 2026: Matematică – probă scrisă
- 18 martie 2026: Limba și literatura maternă – probă scrisă
- 30 martie 2026: Comunicarea rezultatelor
Calendarul Examenului Național de Bacalaureat 2026:
- 23 martie 2026: Proba E) a) – probă scrisă – Limba şi literatura română
- 24 martie 2026: Proba E) c) – probă scrisă – proba obligatorie a profilului
- 25 martie 2026: Proba E) d) – probă scrisă – proba la alegere a profilului şi specializării
- 26 martie 2026: Proba E) b) – probă scrisă – Limba şi literatura maternă
- 16 aprilie 2026: Comunicarea rezultatelor
