Deși municipiul Iași se menține ca un pol universitar major, sistemul educațional preuniversitar înregistrează o reorientare vizibilă a tinerilor absolvenți către alte sectoare de activitate. Datele din sistem arată că, în prezent, aproximativ 35–40% dintre absolvenții Facultăților de Istorie mai aleg sau reușesc să se integreze în învățământ. Într-un mediu economic competitiv, opțiunea pentru o carieră didactică este influențată direct de nivelul salarial de debut și de rigiditatea sistemului de titularizare. OradeIași analizează factorii structurali care determină această tendință, impactul asupra corpului profesoral din județ (estimat la 10.000 de cadre didactice) și soluțiile propuse de mediul academic pentru atragerea tinerilor.
Tranziția de la stadiul de student la cel de cadru didactic în învățământul preuniversitar presupune un parcurs administrativ complex. Reticența absolvenților de a intra în sistem nu este determinată neapărat de lipsa interesului pentru domeniu, ci de o evaluare pragmatică a oportunităților de integrare profesională. Principalele obstacole identificate în acest proces sunt:
- Numărul limitat de posturi titularizabile: Pentru obținerea unui contract pe perioadă nedeterminată (titularizare), un candidat trebuie să obțină o notă peste 7 la examenul național și să ocupe un post considerat viabil (cu o durată de cel puțin 4 ani). La disciplinele umaniste, cum este istoria, aceste posturi sunt rare, majoritatea catedrelor fiind deja ocupate.
- Gradul ridicat de concurență: Istoria este o disciplină cu o pondere redusă în planul-cadru (1-2 ore pe săptămână la majoritatea profilurilor). În consecință, un singur profesor poate acoperi necesarul pentru mai multe clase, limitând numărul total de posturi disponibile și generând o concurență ridicată pe puținele locuri vacante.
- Salarizarea de debut: În ciuda unor ajustări recente în sistemul bugetar, grila de salarizare pentru profesorii debutanți rămâne necompetitivă raportat la costul vieții dintr-un centru urban dezvoltat.
- Statutul prelungit de suplinitor: Absența posturilor titularizabile îi menține pe mulți tineri în statutul de suplinitor. Aceasta implică reluarea anuală a examenelor de angajare și, frecvent, necesitatea de a preda în mai multe unități școlare, adesea în mediul rural, pentru a constitui o normă întreagă.
Dinamica locală: competiția cu piața privată din Iași
Situația resurselor umane din educație trebuie analizată și prin prisma contextului economic local. Iașul dispune de o piață a muncii activă, susținută de sectoare precum IT, outsourcing și servicii. În acest cadru, tinerii absolvenți au la dispoziție alternative profesionale imediate.
Abilitățile dobândite în cadrul unei facultăți umaniste (capacitatea de sinteză, redactarea, comunicarea, analiza critică) sunt solicitate în departamentele de resurse umane, marketing sau suport operațional ale companiilor private. Astfel, sistemul public de educație intră în competiție directă cu mediul privat, care oferă, de regulă, pachete salariale superioare la angajare, contracte pe perioadă nedeterminată și un parcurs profesional previzibil.
Inițiative de mentorat și adaptare profesională
În fața acestor provocări structurale, mediul universitar a inițiat programe de sprijin pentru facilitarea integrării absolvenților în preuniversitar. O acțiune recentă în acest sens a fost organizată de Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), coordonată de conducerea facultății (decanul Lucrețiu Bârliba și conferențiarii Adrian Vițalaru și Gheorghe Iutiș).
Programul de mentorat s-a concentrat pe aspecte practice ale profesiei. Experiența de la catedră și perspectiva instituțională au fost transmise studenților de către prof. Eliza Ilie, inspector școlar pentru disciplina istorie, alături de cadre didactice din învățământul preuniversitar – prof. Adrian Timofti (Liceul Teoretic „Varlaam Mitropolitul”) și prof. Mihaela Hendreș (Colegiul Național „Emil Racoviță”). Aceștia au explicat mecanismele „Concursului național de ocupare a posturilor vacante” și au propus strategii de integrare profesională pentru debutanți.
Referitor la necesitatea acestor demersuri și la riscul depopulării catedrelor, inspectorul școlar Eliza Ilie a precizat: „Atragerea unei resurse umane tinere și bine pregătite poate fi un avantaj pentru tinerii educabili, astfel încât devine necesară elaborarea unor strategii eficiente prin care studenții bine pregătiți să fie motivați să aleagă această profesie.”
Cu un efectiv de aproximativ 10.000 de cadre didactice la nivelul județului Iași, stabilitatea și calitatea actului educațional depind de reînnoirea constantă a personalului.
Dificultatea de a atrage și de a reține tinerii absolvenți bine pregătiți generează două riscuri majore pe termen lung: acoperirea normelor cu personal necalificat și creșterea vârstei medii a corpului profesoral. Deși programele de mentorat inițiate la nivel universitar sunt instrumente utile pentru orientarea profesională, o creștere sustenabilă a numărului de tineri profesori necesită intervenții sistemice, precum revizuirea politicilor salariale la debut și flexibilizarea condițiilor de acces la posturile titularizabile.
Sursă foto: Facebook – Eliza Ilie
