Numărul elevilor care se întorc în România după perioade petrecute în străinătate este în creștere, județul Iași înregistrând o creștere semnificativă a acestor cazuri în ultimii ani. Pentru a sprijini adaptarea acestor copii la sistemul educațional românesc, Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Iași derulează un proiect de cercetare alături de Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, vizând crearea unui ghid de bune practici și a unui protocol pentru reintegrarea socio-educativă.
Fenomenul remigrației a devenit tot mai vizibil în unitățile de învățământ ieșene, în special după pandemia de COVID-19. Într-un interviu acordat în cadrul emisiunii „Starea Educației” la Radio Iași, purtătorul de cuvânt al ISJ Iași, Antonina Bliorț, a precizat că numărul elevilor aflați în această situație a crescut constant. „Dacă ne raportăm la anul 2022-2023, existau în școala ieșeană aproximativ 300 de elevi în această situație. Numărul a crescut peste 400 în următorul an școlar. În luna aprilie a acestui an existau peste 300 de elevi nou intrați în unitățile de învățământ din județul Iași, proveniți din diverse spații”, a explicat reprezentanta ISJ.
Deși majoritatea revin din țări europene, există și cazuri de copii care se întorc din state precum Turcia sau Qatar, unii dintre ei luând contact pentru prima dată cu școala românească.
Dificultățile academice: Limba română și diferențele de curriculum
În urma cercetărilor preliminare, realizate prin chestionarea cadrelor didactice, a conducerii și a părinților din aproximativ 60 de școli ieșene cu un număr semnificativ de elevi remigranți, principala dificultate identificată este cea de natură lingvistică.
Deși acești elevi vorbesc limba română în familie, trecerea la un limbaj academic și la terminologia specifică disciplinelor școlare reprezintă un obstacol major. „Oricât am crede noi că acești copii, deși sunt cetățeni români și se întorc în țară, prin urmare știu limba română, prima barieră pe care ei o identifică este cea lingvistică. Pentru că ei știu limba română, dar nu discutăm întotdeauna despre o limbă română de nivel academic. Este o limbă română de nivel comunicațional, conversațional”, a subliniat Antonina Bliorț în cadrul emisiunii menționate. Dificultățile devin evidente în special la nivelul exprimării în scris și al ritmului de lucru cerut la clasă.
O altă provocare este reprezentată de diferențele curriculare. Dacă în cazul elevilor proveniți din state europene acomodarea poate fi mai facilă datorită unei oarecare omogenități a sistemelor educaționale, discrepanțele sunt mult mai pronunțate pentru cei care se întorc din spații culturale îndepărtate.
Pe lângă aspectele academice, cadrele didactice atrag atenția asupra presiunii psihologice și sociale pe care o resimt elevii la revenirea în țară. Schimbarea mediului cultural, refacerea cercului de prieteni și modificarea reperelor sociale sunt elemente care pot îngreuna reintegrarea. „Nu poate fi dată deoparte o anumită problematică ce ține, mai degrabă, de un nivel psihologic, social. Pentru că ei înțeleg, sunt poate cu așteptări diferite, vin dintr-o cultură care a avut niște repere pe care ei le-au urmărit și acum acestea poate s-au modificat”, a afirmat purtătorul de cuvânt al ISJ Iași, adăugând că situația este cu atât mai complexă în cazul adolescenților.
Legislația actuală permite organizarea unor grupe de acomodare, care presupun două ore pe săptămână destinate sprijinirii elevilor în procesul de adaptare la cultura și sistemul românesc. Aceste cursuri sunt susținute de profesori de limba română formați în acest sens. Cu toate acestea, la nivelul județului Iași, numărul solicitărilor din partea părinților pentru înființarea acestor grupe este redus, deoarece ele se pot organiza doar la cerere.
În anul școlar trecut, a fost organizată o singură astfel de grupă, la o școală din municipiul Iași, care a funcționat cu aproximativ nouă elevi constanți, de vârste diferite. „Dacă am avea, probabil, mai multe solicitări, am putea să le organizăm, cumva, mai aproape de nivelul lor de școlaritate, să îi organizăm în așa fel încât să se întâlnească cu copii cam de aceeași vârstă”, a mai precizat Antonina Bliorț.
Reprezentanții ISJ Iași susțin că inițiativa derulată împreună cu Institutul „Alexandru Philippide” are ca scop final elaborarea unui ghid de bune practici și a unui protocol clar de primire și integrare, instrumente care să poată fi utilizate la nivelul întregului sistem educațional. „Propunem niște pași pe care să și-i asume întreaga comunitate educațională a unei școli, tocmai pentru ca atenția față de acești elevi să fie mărită și, în felul acesta, ei să beneficieze de mai mult sprijin”, a concluzionat Antonina Bliorț.
